Primii 10 ani de rap romanesc
1.La inceput a fost pamantul
Cu mai bine de un sfert de secol în urmă se năştea în S.U.A. un curent care avea să zguduie întreaga lume. Născut din revoltă, hip- hop-ul îşi are originile în muzica sclavilor de culoare, acele celebre Gospel- uri, care nu erau altceva decât suferinţele şi întristările lor exteriorizate prin muzică. Însă de la corurile Gospel şi până la primele manifestaţii stradale de hip- hop drumul a fost lung. Îmbinând Blues-ul cu Jazz- ul şi cu R&B- ul anilor ‘50, stilul s-a concretizat abia la începutul anilor ‘70. Primii artişti care au combinat ritmul cu versurile sunt componenţii trupelor Watts Prophets şi The Last Poets. Deşi primele trupe cu rezonanţă internaţională au apărut în anii ‘80, anul 1979 a adus un progres remarcabil. Sugar Hill Gang a semnat piesa “Rapper’s Delight”, piesă ce a ajuns într-un Top 40 şi care a deschis drumul următorilor, captând atenţia publicului. Au apărut nume ca Grand Master Jay, Khurtis Blow sau Whodini, care sunt consideraţi părinţii old- school rapului. Ei au fost cei care au stabilizat mişcarea văzând din hip-hop o şansă reală de a câştiga bani şi nu în ultimul rând faimă. Au fost cei care au vorbit pentru prima oară întregii lumi despre ce nu merge bine, spunând lucrurilor pe nume. Imboldul fiind dat, curentul s-a dezvoltat incredibil de rapid. Hip-hop-ul a devenit în scurt timp o adevărată industrie, implicând tot mai mulţi bani şi captând o atenţie tot mai mare. Casele de discuri au observat fenomenul, drept urmare tot mai mulţi artişti au semnat contracte, ce au asigurat promovarea necesară succesului. Cerinţa mare de concerte, apoi de turnee, a atras atenţia publicului larg şi în special a mass- mediei deoarece numărul mare de fani şi numărul celor implicaţi în hip-hop demonstra că întreaga mişcare era în ascensiune. Presa realiză că cei care se adunau la concerte o făceau nu doar de dragul de a asculta muzică ci pentru că cei de pe scenă aveau ceva de zis, aveau ceva de demonstrat. A fost momentul în care nu s-a mai putut face nimic în ideea de a opri fenomenul hip-hop.
2. În interiorul graniţelor
La scurt timp după terminarea evenimentelor din anul 1989, evenimente ce au zguduit din temelii o naţiune întreagă, România a rupt lanţurile Estului, îndreptându-şi privirile spre Occident. La doar doi- trei ani după Revoluţie, atât sistemul politic, social cât şi toate ramurile economiei româneşti priveau modelul apusean deşi erau adânc înrădăcinate în cel socialist. Astfel, începând cu anul 1990, datorită instaurării democraţiei, deci a libertăţii şi a dreptului de a alege, hip-hop-ul a primit undă verde pe teritoriul ţării noastre. Pentru prima oară în istoria ei, România simţea influenţele hip-hop-ului. Totuşi, neajunsurile şi abisurile de care suferea ţara noastră în aceea vreme au făcut imposibilă promovarea artiştilor străini, la nivel profesional, pe teritoriul nostru. Reţelele de distribuţie erau inexistente sau în cel mai bun caz, slab conturate, posturile de radio îşi făceau apariţia însă erau dezorganizate, în timp ce pirateria era singura cale concretă de promovare. S-au creat adevărate pieţe de schimb de casete cu rap-eri străini printre amatorii acelor vremuri. Din ce în ce mai mulţi vroiau să pună mâna pe câte un album, casetele originale ajungând la o valoare inestimabilă. Curentul hip-hop prindea rădăcini. De la simpli ascultători şi până la primele producţii proprii a fost un singur pas. Şi acel pas a fost făcut foarte repede. Şi-au făcut apariţia primii inşi care au încercat, pentru început, să copieze piesele din străinătate. Au fost primele tendinţe clare de formare a hip-hop-ului autohton.
3.Primele trupe
Sunt primii oameni, copii, care au surprins ascensiunea curentului hip-hop din România şi au decis să crească împreună cu el. Au apărut primele trupe formate din amatorii genului, trupe ce pot fi considerate bazele hip-hop-ului românesc, asemănătoare celor din old-school rap-ul de peste ocean. Nume ca R.A.C.L.A., M&G, Paraziţii, Demonii sau Black Underground îşi făceau simţite prezenţa în hip-hop-ul românesc, urmate de Il-egal, Morometzii, Delikt, Gangsta Clique, Ghetto Birds şi altele. Unele din aceste trupe există şi astăzi, însă sub alte denumiri sau alţi componenţi. Calea de concretizare a fiecărei trupe a fost una extrem de lungă şi controversată. Nici una din trupele mai sus amintite şi care există şi azi nu are aceeaşi componenţă ca acum 8-10 ani. O dată cu anii, fiecare şi-a format un anumit stil, şi-a impus o anumită atitudine, câştigându-şi partea de public. După cum spuneam, unele din trupele mai sus menţionate există şi azi, precum R.A.C.L.A., Paraziţii sau M&G dar ce s-a întâmplat cu celelalte? Au avut loc diferite schimburi de componenţi, fapt ce a dus la dispariţia unor trupe dar şi la apariţia altora. Un exemplu clar este cel al trupei Ghetto Birds al cărei component de bază, Puya, împreună cu textierul de la Il-egal, Sişu, au format în 1996 La Familia. Numele de Ghetto Birds a dispărut definitiv însă cel de Il-egal a rămas. Un alt exemplu ar fi cel al trupei Demonii, din care făcea parte Uzzi, pe atunci sub porecla Drama. Trupa a dispărut definitiv după ce Uzzi a trecut sub tutela Black Underground, ce a devenit mai târziu B.U.G. Mafia. Trupele începeau deci, să apară. A fost momentul în care, încă, toate erau la acelaşi nivel şi toate se luptau să se ridice, ajutându-se între ele. S-a ajuns în punctul în care nici în România hip-hop-ul nu mai putea fi oprit, transformându-se încet dar sigur într-un fenomen cu o acoperire naţională, chiar dacă trupele bucureştene dominau.
4.Promotori şi acţiuni concrete
Au fost întreprinse cu scopul de a mediatiza mişcarea hip-hop şi de a face posibilă extinderea , ramificarea şi stratificarea ei. Rap-erii autohtoni au înţeles nevoia de unitate, motiv pentru care trupele ţineau unele la altele şi se ajutau reciproc fapt ce, mai târziu, a dispărut dintr-o serie de motive cu conţinut subiectiv. Una dintre cele mai concrete, clare şi nu în ultimul rând necesare acţiuni din domeniul muzical al unui artist este cea de lansare a unui album, indiferent de genul muzical abordat. Un album bine lucrat şi promovat cu profesionalism asigură o mare parte din succesul unui artist, făcând ca faima lui să sporească într-un ritm mult mai alert. „Rapsodia efectului defectului” este numele primului album de hip-hop din România, album aparţinând trupei R.A.C.L.A., lansat în anul 1995. Au urmat, în acelaşi an, Paraziţii cu al ei „Poezii pentru pereţi” şi B.U.G. Mafia cu albumul de debut, intitulat „Mafia”. Ei au adus primele piese de rap lucrate ca şi concept pentru albume, reuşind să pună bazele hip-hop-ului românesc. Au fost cei care au turnat şi fixat temelia. Însă nu ar corect să afirm că singurii “vinovaţi” de tot ceea ce s-a întâmplat atunci au fost doar membrii trupelor mai sus amintite. Există inşi care au ajutat într-un fel sau altul mişcarea prin diferite acţiuni întreprins, mai ales între anii 1991-1996 şi care nu fac neapărat parte dintr-o trupă oarecare. Un prim exemplu ar fi Adi Niculescu, organizatorul unuia dintre primele concerte, în adevăratul sens al cuvântului, de hip-hop din ţară, care a avut loc la Teatrul Ion Creangă din capitală, în primăvara lui ‘95 şi s-a intitulat „Rap Attack”. Show-ul a adus pe scenă nume ca M&G, B.U.G. Mafia (în vechea formulă) şi Demonii. Succesul primului concert a atras de la sine organizarea unui alt „Rap Attack”, doar o lună mai târziu. O diferenţă considerabilă dintre cele două ediţii vizează trupa B.U.G. şi constă în faptul că la primul concert versurile trupei erau în engleză, în timp ce, o lună mai târziu, trupa cânta în română. Limba engleză nu a caracterizat doar trupa B.U.G. în acele vremuri deoarece primele piese autohtone nu au fost altceva decât modificarea minimă a pieselor străine. De fapt, chiar şi după trecerea la limba română, a fost necesară o bună perioadă de timp pentru ca unele trupe să înceteze să traducă versurile rap-erilor străini şi să împrumute doar ideile acestora, împreună cu influenţele muzicale. A fost un pas uriaş dar care a trebuit făcut pentru a putea vorbi apoi de un fenomen autohton. Un alt personaj care a jucat un rol esenţial în lansarea hip-hop-ului în România a fost şi este Dj. Sleek, care poate fi considerat un adevărat pilon al întregii mişcări. În anul 1991 a realizat prima emisiune radiofonică de gen din ţară, la Radio Nova, intitulată Hip-Hop Radio Show. Realizator, mai târziu, al emisiunii Deep Beats de la Pro FM, Sleek se numără şi el printre fericiţii care au organizat primele concerte de rap din ţară. Pe 6 octombrie 1994, cu doar câteva luni înainte de „Rap Attack”, Dj. Sleek a organizat un concert de rap în Club A, concert ce a adunat majoritatea trupelor momentului respectiv. Ca fapt divers, concertul a intrat în istorie ca urmare a faptului că a fost primul show al celor de la B.U.G.
5.Căile de promovare
Între anii 1994-1996 au apărut o serie de trupe de rap care au făcut posibilă extinderea fenomenului hip-hop. Această extindere însă, a adus de la sine şi unele aspecte negative. Unul dintre ele poartă semnătura Consiliului Naţional privind Audio- Vizualul, care a sugerat posturilor de radio existente să înceteze promovarea subculturii transmise prin muzica hip-hop. Era începutul unei strânse legături care durează şi astăzi, între trupele de rap şi prea iubitul C.N.A. Lovitura nu a fost una puternică şi asta se datorează faptului că formaţiile de gen ale momentului nu au fost promovate neapărat de posturile de radio legale ci de radiourile pirat. Acestea au fost cele care au făcut publice piesele trupelor de rap, reuşind printr-o simplă strategie de difuzare să le impună audienţei. Un exemplu concret îl poate reprezenta trupa Il-egal , ale cărei piese au fost promovate de radiourile pirat, la sfârşitul anului ‘96. Un alt aspect al promovării îl constituie casele de discuri. Acestea au început să apară după Revoluţie, singura de până atunci fiind Electrorecord-ul. Apariţia caselor de discuri a generat o serie de urmări benefice întregului fenomen. Contractele semnate de membrii trupelor cu casele de discuri au obligat ambele părţi să acţioneze cu profesionalism. Trupele au fost nevoite să producă piese de bună calitate şi pe cât posibile difuzabile unui public cât mai larg, în timp ce casele de discuri şi-au asumat răspunderea de a-i promova cât mai bine cu putinţă. Dar şi aşa, modul în care trupele existente s-au făcut cunoscute a fost diferit. Dacă trupa B.U.G. Mafia, de exemplu, a lansat primul său album, intitulat „Mafia” , sub casa de discuri Amma, semnând cu aceasta un contract în 1995, în acelaşi an, Paraziţii a debutat cu albumul “Poezii pentru pereţi”, ca produs independent. Abia peste un an, succesul vânzărilor obţinute de pe urma albumului i-a adus trupei Paraziţii un contract cu o casă de discuri, Digital Record. Această situaţie s-a datorat nu diferenţei dintre cele două trupe, diferenţă care a fost de-a lungul anilor discutată, ci împrejurărilor survenite atunci, pe plan muzical. Cea mai reprezentativă casă de discuri, care a acordat o mare importanţă trupelor de rap din România a fost şi este Cat Music/ Media Services, reprezentant Sony Music pentru ţara noastră. Înfiinţată în 1991, casa de discuri a promovat toate genurile muzicale noi din ţară, printre care şi hip-hop-ul. Este casa de discuri care a reunit cele mai reprezentative trupe de gen, începând cu B.U.G. Mafia, La Familia şi continuând cu Marijuana, Don Baxter şi a lui Royală Mare, Delikt, Da Hood Justice, Il-egal şi alţii. Fenomenul a avut mult de câştigat atunci când s-a extins în sectorul mass-media, deşi presa nu a fost prea încântată la început, ignorându-l chiar în totalitate. C.N.A.-ul a lăsat puţin garda, motiv pentru care piesele trupelor au început să fie difuzate pe posturi de radio, precum Pro FM, Radio Contact sau Radio 21. În legătură cu mass-media, un lucru trebuie precizat şi anume relaţia, mai mult sau mai puţin directă, dintre trupe şi presă. Aici sunt amintite, din nou, cele două trupe, Paraziţii şi B.U.G. Mafia, datorită modului diferit de abordare privind acest aspect. Paraziţii a avut, încă de la început, o bună relaţie cu fanii şi cu presa în special, reuşind să-şi creeze un tip de imagine. B.U.G. însă, a acţionat diferit, depărtându-se de reprezentanţii presei sau uneori atacând o parte din ei. Aceste abordări diferite au avut uneori aspecte nedorite, însă temporare, dar au avut succes în cazul ambelor trupe.
6.„Pantelimonu’ petrece”
Este piesa semnată B.U.G. Mafia, de pe EP-ul intitulat „Înc-o zi, înc-o poveste” din anul 1996. A avut un succes nemaipomenit, fiind cunoscută destul de repede în întreaga ţară. Prin textele celor trei băieţi, Mr. Juice, Uzzi şi Daddy Caddy, cartierul Pantelimon devenea cunoscut peste tot. Trupa a încercat să facă un videoclip la această piesă, încercându-şi norocul la postul de televiziune Tele 7 abc, dar fără nici un rezultat. Trebuiau să mai treacă doi ani pentru ca B.U.G. Mafia să filmeze primul videoclip din carieră şi nu numai. „Pantelimonu’ petrece” a fost catalogat ca un material excelent şi pentru piese ca: „Moarte pentru moarte” sau „Înc-o zi, înc-o poveste”. Marijuana, prima rap-eriţă autohtonă, şi-a făcut debutul pe acest EP. Coperta casetei conţine un mesaj din partea B.U.G. Mafiei către Tennie, I.E.S. şi B.I.P., componenţii trupei Paraziţii, mesaj destul de dur, care atestă „buna înţelegere” dintre cei doi piloni ai hip-hop-ului românesc. Stările de criză au dispărut abia după doi ani, în 1998, când cele două trupe, puţin mai mature, s-au intersectat într-un fel.
7.Cartelul şi Sindicatul
Sunt două grupări de trupe care îşi au originea în celebrul conflict dintre East Coast-ul şi West Coast-ul hip-hop-ului american. Într-adevăr există diferenţe între cele două curente dar nu trebuie uitat faptul că ambele aparţin aceluiaşi gen. Membrii West Coast-ului descriu viaţa din cartiere, viaţă plină de averi obţinute din surse mai mult sau mai puţin convenţionale, muzica fiind mai melodioasă, cu accente clare comerciale. La cei din East Coast, textul este mai puţin direct, cu referiri la aspectul social al vieţii, linia melodică fiind mai puţin comercială. Sunt motive pentru care între cele două tabere au izbucnit stări conflictuale ce au dus la pierderi majore pentru toţi participanţii. Acest conflict a intrat în istorie prin moartea a doi dintre cei mai de seamă rap-eri de talie mondială. Pe data de 7 septembrie 1996, 2Pac, cel mai reprezentativ rap-er de pe Coasta de Vest a fost împuşcat în maşina mentorului său, patronul casei de discuri Death Row, Suge Knight. Şase zile mai târziu, întreaga respiraţie a comunităţii de rap din lume a fost oprită, inima slăbită a lui 2Pac încetând să mai bată. Un an mai târziu, simbolul Coastei de Est, Notorious B.I.G. a fost ucis în plină stradă. Lumea rămânea fără doi maeştrii de ceremonii remarcabili, 2Pac şi Notorious B.I.G. intrând în istorie pentru tot ce au făcut, scris, zis dar şi pentru felul în care au trecut în nefiinţă. În momentul în care hip-hop-ul a pătruns în România şi acest conflict a început să prindă rădăcini printre trupele noastre. Aşa a luat naştere Cartelul, reprezentant al West Coast-ului, care a adunat trupe precum B.U.G. Mafia, La Familia, Il-egal, Marijuana, Don Baxter. Viaţa lui a fost una scurtă, deoarece trupele membre au preferat să acţioneze, mai mult sau mai puţin, independent. Reprezentantul East Coast-ului a fost şi este Sindicatul, care reuneşte până şi astăzi trupe precum R.A.C.L.A., Da Hood Justice, Ghetto-Dacii şi multe altele, majoritatea rămase la stadiul de anonimat pe plan naţional. 1.8 Pregătirile pentru a doua jumătate Este vorba despre evenimentele, deloc neglijabile, ce au avut loc în anul 1997, an ce încheie prima etapă majoră, din cadrul primului deceniu de hip-hop din România. Trupa B.U.G. Mafia a lansat primul maxi-single din România, intitulat „Hoteluri”, produs de Cat Music/Media Services. A fost un pas îndrăzneţ, atât din partea trupei, cât mai ales din partea casei de discuri, care ar fi putut pierde enorm de pe urma acestei acţiuni. Totuşi, proiectul a fost unul reuşit, vânzările vorbind de la sine. Formatul a fost de asemenea inedit, caseta apărând îmbrăcată în carton, pentru colecţie, ideea aparţinând celor trei „mafioţi”. Dar ce e prea mult strică. Albumul lansat în acelaşi an, intitulat „Deasupra tuturor” a fost unul foarte contestat. Majoritatea pieselor nu au refrene şi din cauza lipsei acestora dar şi a altor elemente precum efectele, atât de pe voci cât şi de pe instrumentale, destul de slabe, albumul nu a avut succesul scontat. A fost o lecţie pe care trupa a trebuit s-o înveţe, pentru ca, un an mai târziu, în 1998, Mafia să revină în forţă. Un alt eveniment important, pentru acest an, l-a constituit lansarea albumului „Băieţi de cartier” de către trupa La Familia, care astfel şi-a făcut debutul, în plan discografic, pe scena rap-ului autohton. Formată în 1996, La Familia şi-a început activitatea cântând în deschiderea concertelor trupei B.U.G. Mafia, legătura dintre cele două trupe fiind cea mai cunoscută dintre toate trupele de gen din ţară. Albumul a fost lucrat după modelul occidental pur, conţinând interludii şi efecte bine gândite şi lucrate, piesele trecând de la una la alta, modalitate folosită cu şi mai mult succes de către B.U.G., mai târziu, pe albumul „După blocuri”. Din lipsa banilor, băieţii au fost nevoiţi să înregistreze albumul într-un studio slab, unde au pierdut mult din calitatea sunetului, acest aspect fiind destul de evident şi relevant în acelaşi timp. Dacă muzica a fost făcută de ambii componenţi ai grupului, textele au fost semnate de Puya, care va rămâne textierul trupei până la albumul „Bine ai venit în paradis”, din 1999. „Băieţi de cartier” reuneşte prin colaborări nume ca: Uzzi, Mr. Juice (B.U.G. Mafia), Delikt, Don Baxter, Il-egal şi alţii. Vocile feminine ocupă un loc destul de important şi îşi aduc considerabil aportul cu privire la calitatea pieselor, reprezentantele de seamă fiind Irina şi Energy. Cele mai reuşite piese de pe album sunt „Femeia mea” şi „Cu fruntea sus” dar întregul album a fost catalogat ca fiind unul de succes, motiv pentru care, în 2001, încă se mai afla în vânzare. Colaborarea cu Il-egal a avut ca scop principal promovarea cartierului Sălăjean, locul de provenienţă atât a celor doi din Il-egal, cât şi a celor din La Familia, pentru a-l face „cunoscut tuturor”. De fapt, primele cuvinte de pe albumul „Băieţi de cartier” sunt identice cu ultimele şi anume: „Balta Albă- Sălăjean”. Albumul de rap al anului 1997 a fost declarat „Suta”, album semnat de Paraziţii şi editat de Digital Record. Este albumul care a adus o nouă latură hip-hop-ului românesc şi anume caterinca socială. Prima piesă este intitulată „Bagabonţii” şi este piesa al cărei remix va aduce componenţilor trupei, un an mai târziu, consacrarea. Merită menţionat faptul că această piesă, compusă înainte de ‘99, este singura cântată de Paraziţii prin concerte, restul repertoriului fiind alcătuit din piese de pe albume lansate după 1999. Problema banilor pare a fi un punct comun, atât pentru Paraziţii în piesa „Banii n-aduc fericirea”, cât şi pentru La Familia în „Banii fac pământul să se-nvârtă”. Cele mai bune piese de pe Suta” sunt „Prieteni” şi „Am tot şi nimic”. „A vorbi e uşor” critică componenţii unor trupe de rap, simţindu-se şi replica dată celor din B.U.G. Dar versul „’97 anul meu, ‘98 iar al meu” s-a dovedit a fi doar pe jumătate adevărat, în condiţiile în care anul 1998 a stat în totalitate sub semnul B.U.G. Mafia. Anul 1997 a marcat sfârşitul primilor cinci ani de hip-hop din România, delimitând vizibil calitatea rap-ului de până atunci faţă de cel de apoi.
8.1998 În general
Anul 1998 a adus în hip-hop-ul românesc o schimbare uriaşă resimţită pe toate planurile pieţei muzicale. De la calitatea pieselor şi până la aspectul produselor muzicale (casete, CD-uri) s-au putut observa îmbunătăţiri. La baza acestor îmbunătăţiri au stat diferiţi factori, care individual poate nu au avut o pondere mare, dar luaţi împreună au însemnat mult. Apariţia studiourilor de înregistrare competitive a fost primul factor care a contribuit la această schimbare. Artiştii au câştigat mult prin îmbunătăţirea calităţii sunetului, fapt ce a condus la un număr mare de vânzări. Un alt element cheie a fost percepţia publicului faţă de muzica românească, în general. Poporul, s-au cel puţin o parte din el, a început să se sensibilizeze cu privire la producţiile româneşti. Acest lucru s-a concretizat prin cererea de către public a trupelor şi pieselor autohtone, ce a condus de exemplu, la un număr mare de concerte, primele turnee naţionale sau introducerea pieselor româneşti în play-listul posturilor de radio. Ascensiunea muzicii româneşti este dovedită, de exemplu, prin recordul în materie de vânzări a casei de discuri Cat Music/Media Services, record de aproape un milion de unităţi în anul 1998. Din punctul de vedere al hip-hop-ului, al şaselea an de rap a adus pentru România primul videoclip de acest gen din istorie, anul ‘98 fiind, fără îndoială, anul Cartelului, anul B.U.G. Mafia. Absenţa trupei Paraziţii a făcut posibilă, fără prea multe greutăţi, dominarea scenei rap de către B.U.G., susţinută de La Familia şi Il-egal. Toate cele trei trupe au lansat albume cu greutate reuşind să se impună în fruntea clasamentului de hip-hop autohton. S-au simţit prezenţele tot mai accentuate a vocii feminine în rap-ul românesc precum şi a primelor tendinţe de producător din partea unor artişti din domeniu. Motivul absenţei trupei Paraziţii nu va fi discutat dar merită menţionat faptul că a fost perioada când s-a concretizat stilul grupului, albumul lansat un an mai târziu confirmând cele spuse. Astfel, 1998 nu este altceva decât un an care marchează începutul celei de-a doua părţi din primul deceniu de hip-hop din România, nu doar calendaristic ci şi calitativ.
9. Pe mâna profesioniştilor
Am pomenit la începutul capitolului de apariţia studiourilor de înregistrare competitive, care datorită cererii, au apărut în 1998 într-un număr destul de mare. Unele dintre ele au existat şi înainte, însă nivelul de calitate al sunetului era pus sub semnul îndoielii. S-au evidenţiat trei studiouri, care au devenit, în perioada înregistrărilor, o a doua casă pentru membrii trupelor: Midi Sound, Magic Sound şi Hit Factory, ultimul situat în afara capitalei, la Sebeş, Alba. Trupele au apelat la compozitori cu renume, nu pentru texte ci pentru negative, renunţând parţial sau total în a-şi face singuri instrumentalele. Iată deci, un alt element care a contribuit enorm la îmbunătăţirea hip-hop-ului românesc. Nume precum Zsolt Kerestely şi fiul lui Andrei sau Camil Beldeanu şi-au făcut apariţia pe copertele albumelor semnate B.U.G. Mafia, La Familia sau Il-egal, la care se mai adaugă nume de profesionişti precum Edy Schneider, Andrei Vlad, Gabi Mitran, Cristi Dobrică. Această colaborare între cei mai buni a avut un singur rezultat şi anume succesul pentru toţi cei implicaţi.
10.Cătălina Toma
Este vocea pe care o putem recunoaşte pe majoritatea pieselor albumelor semnate B.U.G. Mafia şi La Familia, adică pe „de cartier” şi pe „ Nicăieri nu-i ca acasă”. Meritul i-a aparţinut lui Don Baxter, care în 1998 a propus-o pe Cătălina băieţilor din B.U.G. datorită vocii ei, care, trebuie să recunoaştem, este excelentă. De la Mafia şi până la trupa La Familia pasul a fost scurt. Pe albumul „de cartier”, începând cu piesa „Viaţa-i doar un drum spre moarte”, „Poveste fără sfârşit”, „De cartier” şi terminând cu „Ai grijă de şmenaru’ tău”, vocea Cătălinei a lăsat o amprentă puternică, reuşind să contribuie la succesul pieselor. Acelaşi aport l-a adus şi în cazul La Familiei, la piesele „Aşa-i frumos”, „Poveste de cartier” şi „Cine a zis că e uşor”. Colaborarea Cătălinei Toma cu B.U.G. Mafia a provocat, mai ales după lansarea albumului „de cartier”, unele scandaluri. Cătălina a declarat de mai multe ori reprezentanţilor presei că succesul trupei şi a albumului s-a datorat vocii ei, în mare parte. Alţii, au spus că întreaga faimă obţinută de Cătălina în 1998 şi după aceea (dar nu pentru mult timp) a rezultat de pe urma colaborării cu B.U.G., trupa care a ajutat-o să-şi creeze un nume în România, pe piaţa muzicală. Adevărul este că ambele tabere au avut dreptate, deoarece atât B.U.G. Mafia cât şi Cătălina Toma au avut de câştigat de pe urma acestei colaborări.
11.Al doilea album Il-egal
Se intitulează „Timpul se scurge” şi a fost lansat după maxi-single-ul „Niciodată nimeni”, primul maxi-single al trupei. Albumul debutează puţin diferit faţă de celelalte, şi anume nu printr-un intro ci prin piesa „De aici până acolo sus” în colaborare cu Reini T, piesă dedicată memoriei lui Ciprian „Cipa” Georgescu. Dacă în 1998, La Familia au renunţat la Onny şi July în favoarea Cătălinei Toma, Il-egal a apelat la cale două voci feminine pe „Timpul se scurge”, reuşind un salt calitativ în ceea ce priveşte refrenele pieselor. Referitor la acest album şi la Il-egal în general, merită menţionate două lucruri interesante. Piesa „Bagabonţii fac cartierul să se-nvârtă” în colaborare cu Mr. Juice (Tataee din B.U.G.) reprezintă singura legătură directă dintre Il-egal şi B.U.G. Mafia, în decursul primului deceniu de hip-hop din ţară. Pe nici un alt album Mafia sau Il-egal, cele două trupe nu se vor mai întâlni pentru a colabora în vreun fel. Dar, într-o altă ordine de idei, piesa este reuşită, motiv pentru care ea a apărut un an mai târziu pe compilaţia „Star de cartier”. Al doilea lucru interesant implică de data aceasta şi trupa La Familia. Nu doar pe „Timpul se scurge” ci şi pe celelalte albume se simte legătura strânsă dintre Sişu din La Familia şi membrii trupei Il-egal, în timp ce a doua jumătate din La Familia, Puya, colaborează mai mult cu B.U.G. Mafia. Explicaţia este relativ simplă şi constă în faptul că Sişu a făcut cândva parte din Il-egal, trupă pe care a părăsit-o pentru a forma La Familia. Versurile pieselor „Motive” şi „Unu câte unu” atacă, fără a da nume însă, membrii Sindicatului. Dacă tot am ajuns la versuri, trebuie spus că albumul „Timpul se scurge” este unul al contrastelor datorită faptului că cele spuse în piesele „De aici până acolo sus” sau „Timpul se scurge” rămân în antiteză cu atitudinea băieţilor de pe alte piese ale albumului, care au la bază idei precum jaf armat, crime, bătăi. Acelaşi aspect îl întâlnim încă în 1998 şi pe albumul Mafiei, spre deosebire de La Familia, al cărei album este mult mai echilibrat. Cele mai bune piese de pe album rămân „De aici până acolo sus”, „Bagabonţii fac cartierul să se-nvârt㔺i „Timpul se scurge”, materialul încheindu-se cu piesa „Niciodată un nimeni”.
12.Cel mai bine e acasă
Unii zic că dacă B.U.G. Mafia n-ar fi lansat „de cartier” în 1998, albumul La Familiei, intitulat „Nicăieri nu-i ca acasă”, ar fi fost declarat albumul rap al anului. Au dreptate, fără nici o îndoială. Cea mai cunoscută piesă de pe album şi probabil cea mai cunoscută piesă a trupei de până acum, „Tupeu de borfaş”, a adus lovituri grele Sindicatului imediat după lansarea ei, întărind poziţia Cartelului. Au fost vizaţi „capii” Sindicatului, adică Rimaru din R.A.C.L.A., Tase din Pirats Clan şi întregul efectiv din Getto Dacii. Succesul piesei s-a datorat şi videoclipului filmat un an mai târziu, „Tupeu de borfaş” fiind primul clip al trupei La Familia. „Nicăieri nu-i ca acasă” prezintă caracteristici ale stilului La Familia deja format şi extrem de competitiv. Maturizarea artistică este prezentă pe întregul album, dar se evidenţiază prin piesele „Uneori viaţa e o târfă” şi „Unii nu înţeleg”. În ceea ce priveşte piesa „Unii nu înţeleg”, criticii au declarat că aceasta este copiată după o piesă de-a lui 2Pac, şi anume „I ain’t mad at cha” şi că „Tupeu de borfaş” seamănă cu o altă piesă semnată 2Pac- „Made Niggaz”. Există într-adevăr asemănări în ceea ce priveşte linia melodică a piesei şi structura acesteia, însă versurile celor doi, Puya şi Sişu, sunt adaptate realităţilor româneşti. Diferenţa dintre albumul de debut şi „Nicăieri nu-i ca acasă” se poate observa comparând varianta piesei „Băieţi de cartier”, din ‘97, cu varianta remixată din 1998, unde nu doar instrumentaţia, calitatea sunetului sunt îmbunătăţite ci şi tehnica vocală şi unele versuri suferă modificări în bine. „Poveste de cartier” reuneşte primele două rap-eriţe ale neamului românesc, Marijuana şi Ganja, piesa fiind prima şi una dintre puţinele piese exclusiv feminine din rap-ul autohton. Vocile Cătălinei Toma şi a celor doi băieţi din 3 Sud Est, Laurenţiu şi Mihai, au lăsat o amprentă puternică asupra albumului. Cele mai bune piese sunt „Tupeu de borfaş”, „Unii nu înţeleg” şi „Cine a zis că e uşor”.
13.Abumul anului
Este, fără îndoială, albumul lansat de cei trei componenţi ai trupei B.U.G. Mafia, Uzzi, Caddy şi Tataee, şi anume „de cartier”. Lucrat în studiourile Hit Factory şi Midi Sound, materialul a provocat o adevărată agitaţie în masă. Nu a trebuit mult pentru ca presa, sub toate formele ei, să ia în vizor trupa, catalogând-o „fenomenul B.U.G. Mafia”. Toate ideile, părerile, declaraţiile referitoare la Mafia, din aceea perioadă, nu au făcut altceva decât să sporească prestigiul trupei şi vânzările acesteia. Amatorii genului şi fanii trupei se aşteptau la un album reuşit şi datorită succesului pe care l-a înregistrat maxi-single-ul „Pentru ‘98”, care a fost lansat înainte de „de cartier”. La fel ca în cazul trupei Il-egal, materialul este unul al contrastelor. Se păstrează încă idei ce exprimă atitudini de băieţi răi, duri, însă apar şi texte, versuri ceva mai profunde. Oricine poate observa diferenţe de mesaj dintre piese ca „Raid mafiot”, „Ghici cine s-a-ntors” sau „Limbaj de cartier” pe de o parte, şi „Viaţa-i doar un drum spre moarte” sau „Poveste fără sfârşit”, pe de altă parte. În legătură cu piesa „Limbaj de cartier” trebuie menţionat un lucru destul de relevant. În cei primii zece ani de hip-hop românesc, primele două trupe ale ţării, Paraziţii şi B.U.G. Mafia, au colaborat într-un fel doar de două ori. Prima oară a fost pe această piesă, unde Tenny-e (Cheloo) a fost invitatul băieţilor din B.U.G., alături de Puya din La Familia. Gunja şi Cătălina Toma sunt singurele voci feminine de pe întregul album. Cu piesa „Poveste fără sfârşit” trupa a fost la un pas de a câştiga, în cadrul Galelor Ballantine’s, titlul de cea mai bună piesă a anului. Nu a fost să fie, însă băieţii s-au simţit mai mult decât mulţumiţi în momentul în care publicul din sală a început să scandeze: „Ma-fi-a, Ma-fi-a”. A fost momentul în care Uzzi, Tataee şi Caddy au conştientizat faptul că B.U.G. Mafia devenise nu doar o simplă trupă de rap, ci un fenomen la scară naţională, o întâietate în hip-hop-ul românesc.
14.Primul videoclip hip-hop din România
Datează din 1998 şi îi are ca actori principali pe Loredana Groza şi B.U.G. Mafia. După lansarea albumului „de cartier” de către Mafia, Loredana, susţinută de Marian Ionescu, a contactat trupa, fiind interesată de o colaborare cu ea. Cei trei componenţi au fost greu de convins dar până la urmă au acceptat. Aşa a rezultat piesa „Lumea e a mea”, care a fost lansată pe piaţă sub forma unui maxi-single inedit, datorită a mai mulţi factori. În primul rând, „Lumea e a mea” a condus la colaborarea a celor mai mari case de discuri, Media Promusic şi Media Services, prima fiind producătoarea materialului, a doua ocupându-se de distribuţie. Colaborarea a fost una de succes, ambele case de discuri având de câştigat de pe urma ei. Cel de-al doilea aspect interesant constă în faptul că maxi-single-ul „Lumea e a mea” este primul din România în care celelalte piese, în afara celei de bază, au fost făcute de dj. precum Dj. Vasile sau Dj. Phantom (Edy Schneider). Viorel Sergovici şi Bogdan Albu sunt cei care au regizat primul videoclip hip-hop din România, intitulat „Lumea e a mea”, cu scopul de a promova maxi-single-ul. Chiar şi în lipsa unui post de televiziune muzical românesc, clipul a fost promovat de postul naţional Pro TV, succesul acestuia fiind unul destul de mare. Legătura cu Loredana Groza reprezintă prima şi singura colaborare de o asemenea amploare a trupei B.U.G. Mafia cu artişti aparţinând altor genuri muzicale.
15.Atomic TV K -Lumea
Este numele primului post de televiziune muzical din România, care s-a implicat în industria muzicală prin producerea de videoclipuri pentru piese din repertoriul artiştilor autohtoni. Apariţia acestui post de televiziune a oferit, atât caselor de discuri cât şi artiştilor, noi căi de promovare. Postul a acţionat însă diferit faţă de modalităţile din Occident. Astfel, în perioada 1998-1999, adică în decurs de un an, Atomic a produs aproximativ 30 de videoclipuri, suportând toate cheltuielile, trupele fiind alese în funcţie de target-ul postului. Printre cele 30 de videoclipuri se numără şi primul clip al trupei La Familia, intitulat „Tupeu de borfaş”, care a apărut în 1999 pentru a promova albumul „Nicăieri nu-i ca acasă” din 1998. Motivul pentru care Atomic a decis să producă din propriile fonduri aceste videoclipuri a fost legat de nesiguranţa caselor de discuri cu privire la eficienţa unor astfel de investiţii. Această nesiguranţă a dispărut în timp deoarece numărul videoclipurilor autohtone la sfârşitul anului 2001 trecuse de 300.
16.Cu dreptul înainte
Daca în anul 1998 scena rap-ului autohton a fost dominata de B.U.G. Mafia, urmata de La Familia si Il-egal, 1999 a propus un numar mare de productii hip-hop datorita multelor trupe implicate.Începând cu Parazitii, în a carei revenire putini au mai crezut, Morometzii, B.U.G. Mafia, M&G, R.A.C.L.A., Da Hood Justice si continuând cu La Familia, Royala Mare, Casino (cândva Gangsta Clique) si XXL si 10Grei- toate au lansat albume ce au schimbat fata rap-ului românesc. Anul 1999 a adus, printre altele, primul album solo din România, primul maxi-single al celor din La Familia si primul album produs în totalitate de Tataee si care nu este al trupei B.U.G.Din punct de vedere al numarului de materiale lansate, R.A.C.L.A. si La Familia au ocupat prima pozitie, ambele lansând în 1999 câte un maxi-single si un album. Daca tot am vorbit de producatori merita amintit Puya care, ajutat într-o oarecare masura de Sisu, a produs maxi-single-ul Marijuanei, intitulat „Tre’ sa spun”.S-au evidentiat casele de discuri Cat Music/Media Services si A&A Records prin numarul artistilor hip-hop semnati, ambele detinând nume importante precum: B.U.G. Mafia, La Familia, Il-egal (Cat Music) si Parazitii, R.A.C.L.A. (A&A Records).
17.Fara probleme
Se refera la albumul trupei Parazitii care, dupa o pauza de mai bine de un an, a revenit cu „Nici o problema”.Componenta grupului a fost schimbata, Dj. Y.E.S. parasindu-i pe baieti, locul lui fiind luat de cel mai bun dj. al neamului românesc, Freaka Da Disk, fost membru al trupei Morometzii. Tot în 1999 Parazitii au început colaborarea cu primul label underground din România, Rebel Music, patronat de Gianiny Munteanu, care a devenit managerul trupei.Albumul a fost lansat în luna iulie la A&A Records, materialul fiind lucrat în Studio Box, proprietatea lui Vlad Blându, unde Cheloo lucrase ca inginer de sunet. Piesa „Bagabontii ’99” a fost primul extras de pe album care a beneficiat de un videoclip. În luna august clipul a doborât recordul de audienta pe Atomic, o luna mai târziu C.N.A.-ul interzicând difuzarea acestuia.Cele mai bune piese ramân „Nu ma schimbi”, „Bagabontii ’99” si „Omu’ din liftu’ tau” care la sfârsitul anului a fost declarata de Pro FM piesa anului.
18.Rapsodique M&G
Au revenit în 1999 cu maxi-single-ul „Asa ne place”, material editat de A&A Records si lucrat împreuna cu B.U.G. Mafia si Cheloo din Parazitii. Piesele „Asa ne place”si „Rege pentru o zi” sunt destul de diferite deoarece pe prima se simte amprenta puternica a celor trei din B.U.G., în timp ce pe a doua piesa vocea lui Cheloo duce înspre stilul Parazitii.Înregistrata în Magic Sound Studio, „Asa ne place” are un caracter destul de violent, chiar daca facem abstractie de numarul mare de cuvinte obscene. Acest caracter însa, este totalmente motivat având în vedere jocul neloial al multor trupe din aceea perioada, de pe scena rap-ului românesc.Spre deosebire de „Asa ne place”, unde se ating subiecte precum conflictele dintre trupe sau felul în care acestea sunt privite în general iar in prim plan se gaseste cartierul Pantelimon (locul de provenienta atât a B.U.G. Mafiei cât si a trupei M&G), piesa „Rege pentru o zi” prezinta un caracter social.
19.Anda Adam
Este urmasa Catalinei Toma în ceea ce priveste colaborarile cu trupe din sfera hip hop-ului. Totusi nu a beneficiat de acelasi succes de care s-a bucurat colega ei de breasla, unii spunând ca unul din motive ar fi ca nu a aparut pe nici o piesa a trupei B.U.G. Mafia. Într-adevar, Anda si B.U.G. nu s-au întâlnit niciodata pentru a lucra în studio dar colaborarile întreprinse cu La Familia, trupa cu o deschidere muzicala mai larga, au ajutat-o mult. De fapt, Puya a fost cel care i-a produs Andei piesa „Ca între fete” alaturi de Marijuana, piesa ce a fost lansata pe piata alaturi de alte trei melodii sub forma unui maxi-single editat de A&A Records. Însa nu doar La Familia a beneficiat de vocea Andei Adam în 1999 ci si alte trupe precum R.A.C.L.A..Proiectul „Nu ma uita”, lansat tot de A&A, a avut-o pe aceasta ca invitata speciala si s-a bucurat de un succes imens. „Nu ma uita” a reprezentat revenirea (destul de controversata) a trupei R.A.C.L.A. si consacrarea definitiva a Andei Adam.Astfel, daca în 1999 Catalina Toma a intrat sub tutela lui Don Baxter, mai apoi a lui Papa Junior, Anda a ramas aproape de La Familia, Marijuana si R.A.C.L.A.
20.Made in Berceni
Este vorba despre trupa Morometzii, originara din cartierul bucurestean Berceni, care a lansat albumul „Sud Still” atunci când înca Freaka Da Disk se mai numara printre membrii grupului.Editat de A&A Records, materialul a fost promovat de piesa „Oamenii mei” care a beneficiat si de un videoclip. „Oamenii mei” reprezinta primul (si singurul pâna la ora actuala) clip animat din România.Majoritatea pieselor contin colaborari cu nume precum Partizanu’, Kronic sau Neg’Jack, prezenta lui Aurelian Temisan fiind o surpriza placuta. Piesele cele mai profunde sunt „Vino sa ma vezi, mama” dedicata memoriei mamei lui 1-Q Sapro si „Yugoslavia”, aparuta în conditiile în care în acele saptamâni S.U.A. desfasura actiuni militare asupra acestei tari.Muzica pieselor este semnata de 1-Q Sapro si Freaka Da Disk, Camil Beldeanu, Mircea Petru si Gabi Mitran ajutându-i pe cei doi. Cele mai bune piese ale albumului sunt: „O simti în aer”, „Vino sa ma vezi, mama” si „33’ la umbra”.
21.Primul album solo din România
A fost lansat de Mediapro Music si apartine membrului fondator din Morometzii, 1-Q Sapro. „Yo cunosc periferiah” contine zece piese total diferite datorita diverselor subiecte abordate. Înca din prima piesa, cuvântul „cartier” este înlocuit cu „periferia”, Sapro reusind sa se deosebeasca de tiparul existent atunci.„Dragi heterosexuali…Playboy” aduce putina culoare albumului în timp ce „Kontestatzi cât vretzi” este o replica data celor care ataca fenomenul hip-hop în zadar.„Sarmaluta party” este prima piesa din tara care îmbina (cu succes) elemente din folclor cu elemente de rap. Acelasi procedeu, doar mai slab conturat, îl întâlnim pe „Aoleu…mi-e rau”.Spre deosebire de albumul „Sud Still”, unde muzica a fost facuta în mare parte de 1-Q Sapro, pe „Yo cunosc periferiah” Mihai Alexandru este producatorul muzical.Întregul album contine o singura înjuratura, anuntata ca atare pe coperta albumului, prezenta pe „Ini mini Yo (tra la la)”, restul pieselor fiind pe deplin difuzabile.„Colegu’ lu’ Mcloud” contine o scurta lectie de istorie, cele mai bune piese fiind „(Yo cunosc) Periferiah”, „Kontestatzi cât vretzi” si „Sarmaluta party”.
22.Da Hood Justice
Membra de baza a Sindicatului, Da Hood Justice a lansat în 1999 sub Cat Music/Media Services cel mai bun album din întreaga cariera, intitulat „Direct din unda’ground”. De fapt, singurele actiuni concrete întreprinse de membrii Sindicatului în ’99 au purtat semnatura trupelor Da Hood Justice si R.A.C.L.A. A fost perioada în care Cartelul începea sa câstige teren în defavoarea Sindicatului, chiar si în absenta totala a trupei Il-egal sau scurta aparitie a celor trei din B.U.G. Mafia.„Direct din unda’ground” reuneste prin feat-uringuri nume precum R.A.C.L.A., Dj. Sleek, M&G si Methadon 3000. Albumul a beneficiat si de doua videoclipuri, la piesele „Direct din unda’ground” si „Supersonic”. Piesa „Scoala veche de rap” reuneste cele mai vechi voci ale hip-hop-ului românesc: Rimaru’ din R.A.C.L.A., Mary si Co G din Rapsodique M&G.„Sfârsit de mileniu” este cea mai reusita piesa de pe „Direct din unda’ground”, vocea lui Nai’gh’ba potrivindu-se bine cu vocea Cristinei Giurgiu.La partea instrumentala Da Hood Justice a colaborat cu Calin C., Cristi Andrei, Gabi Mitran si Mircea Petru. Cele mai bune piese ramân „Sfârsit de mileniu”, „Supersonic” si „Scoala veche de rap”.
23.R.A.C.L.A.
Trupa cu primul album rap din România a lansat în 1999 proiectul „Nu ma uita” în colaborare cu Anda Adam. Acesta a venit dupa succesul albumului lansat anterior si anume „Rime de bine”, album care a confirmat statutul trupei pe plan national.Piesele „Belele” (în colaborare cu Roxana din Capuccino) si „Orice las” sunt cele mai reusite si implicit cunoscute piese de pe album, „Rime de bine” bucurându-se de o serie de colaborari din rândul membrilor Sindicatului: Piele si Os din Getto Dacii, Na’gh’ba din Da Hood Justice, Vexxatu Vexx si Brugner din Delikt.Revenind la „Nu ma uita”, acest proiect a creat multa vâlva în jurul trupei. R.A.C.L.A. a fost acuzata ca a facut concesii, abordând un stil mult prea comercial si ca Anda Adam a avut o parte de vina. Într-adevar, atât piesa „Nu ma uita” cât si „Fiesta” sunt putin diferite fata de stilul abordat anterior, însa nu trebuie exagerat.În primul rând vocea si contributia Andei este excelenta. În al doilea rând „Nu ma uita” este exemplul clar ca o trupa trebuie sa vânda pentru a mai ramâne la o casa de discuri si ca varianta pieselor comerciale este de cele mai multe ori cea mai buna solutie. Absolut toate trupele hip-hop din România au piese comerciale sau cel putin cu tendinte de comercial chiar daca membrii unora nu o vor recunoaste niciodata.În concluzie, ignorând toate remarcile care au fost facute la adresa proiectului, „Nu ma uita” s-a bucurat de un succes destul de mare, la care a contribuit într-o mare masura si Anda Adam.
24.Casino
Cândva Gangsta Clique, trupa Casino a lansat în 1999, sub sigla Fresh Music/Intercont Music, albumul „Rau model”. În ceea ce priveste componenta grupului trebuie mentionat faptul ca aceasta s-a schimbat de-a lungul anilor si ca unul dintre componenti, Pablo, este fratele mai mic a lui Caddy din B.U.G. Mafia.Un alt punct comun cu Mafia este cartierul Pantelimon, locul de provenienta a baietilor, cuvintele cele mai folosite pe intro-ul albumului fiind: „Din Pantelimon se ridica un rau model”. Pentru realizarea materialului trupa a colaborat cu nume mari din rap-ul românesc precum La Familia, Gunja, B.U.G. Mafia si Giovanni din Il-egal. Înregistrat în studioul lui Ben (Vlad Blându) si anume Studio Box, „Rau model” a beneficiat la partea instrumentala de contributia lui Tataee si a lui Gabi Mitran.Cele mai bune piese ramân „Sus în Rai” si „Cu adevarat”.
25.Primii rap-eri în postura de producatori
Sunt fara îndoiala Tataee din B.U.G. Mafia si Puya din La Familia. Ei au fost primii MC care s-au implicat efectiv în descoperirea noilor talente, ajutând trupele debutante sa obtina contracte cu diferite case de discuri.Puya, de exemplu, în timpul unui bal al vreunui liceu bucurestean i-a propus Gunjei sa cânte, crezând în potentialul ei. Tataee, dupa ce a observat trupa XXL si 10Grei cântând în deschiderea B.U.G. Mafiei, a propus acesteia o colaborare. Ajunge sa amintim faptul ca însusi Tataee a fost cel care a stat la baza formarii trupei La Familia, însa acesta nu a aparut niciodata ca producator pentru ca pur si simplu nu a fost cazul. Si La Familia a debutat prin sustinerea de concerte în deschiderea celor din B.U.G. Mafia dar cu timpul si-a dezvoltat propriul stil si propria maniera de a aborda lucrurile.Maxi-single-ul de debut al primei rap-erite din România, Marijuana, poarta semnatura celor doi din La Familia, Sisu si Puya. Inregistrat în studiourile Midi Sound, Hit Factory si M+ Production, materialul are la baza 2 piese: „Fii pe faza” si „Tre’ sa spun”, ultima beneficiind si de un videocilp. Textele au fost scrise de Puya, de muzica ocupându-se La Famila, Camil Beldeanu si Eddy Schneider.Tataee s-a ocupat în 1999 de albumul de debut al trupei XXL si 10Grei intitulat „Personaju’ negativ”, asta în conditiile în care B.U.G. Mafia a facut o singura data prezenta prin lansarea maxi-single-ului „România”. Unii credeau ca sfârsitul „fenomenului B.U.G.” se apropia datorita singurei aparitii din 1999 dar si datorita acestor activitati de producator si manager întreprinse de Tataee. Chiar si asa, Tataee nu a neglijat Mafia, albumul lansat ulterior confirmând acest lucru.Revenind la XXl si 10Grei si la al ei album de debut, piesa „Privesc de sus” a promovat albumul, beneficiind si de un videoclip. Aceasta piesa a provocat numeroase discutii, de la cei mai înversunati critici si pâna la simpli ascultatori. Unii spuneau ca „Privesc de sus” este o reusita care egaleaza succesul piesei „Poveste fara sfârsit” , altii catalogând-o un esec.Albumul a adus însa ceva nou pentru România, si anume prima piesa în regim de freestyle, intitulata cum altfel decât „Freestyler”. Ignorând feat-uringul cu Tataee, trupa nu a colaborat cu alte nume celebre, din contra, a adus la rândul ei nume noi pe scena rap-ului românesc. Este vorba despre trupele Rasa si Mahsat, trupe care pâna la sfârsitul 2002 s-au asezat pe lânga câte o trupa renumita, pentru a putea fi numiti fruntasii noii generatii de rap din tara.Albumul „Personaju’ negativ” s-a vândut destul de bine, prinzând la public, Tataee fiind unul dintre principalii „vinovati”. Spre deosebire de Marijuana care, ajutata de La Famila , a revenit cu albumul de debut în 2000, trupa XXL si 10Grei nu a mai lansat nimic pâna la sfârsitul primului deceniu de hip-hop din România, aparând doar cu un remix la piesa „E vorba de bani” cândva prin 2002 si prin diverse colaborari pe albumele trupelor apropiate.
26.Cat Music versus A&A Records
Sunt casele de discuri care în 1999 detineau cele mai multe trupe de rap din România, Cat Music/Media Services stând în spatele trupelor din Cartel, în timp ce A&A Records promova membrii Sindicatului si nu numai.Dupa cum am mai spus-o, ambele case de discuri detineau trupe (într-o egala masura) din elita rap-ului românesc: Parazitii, R.A.C.L.A., Morometzii (A&A) si B.U.G. Mafia, La Familia, Il-egal (Cat Music). În 1999 ambele case de discuri au iesit la înaintare cu câte o compilatie, Cat Music editând „Star de cartier” iar A&A Records „Hip si Hop Murale”.Compilatia „Star de cartier” a reunit 12 nume din rap-ul românesc, pe lânga Mafia, La Familia si Il-egal facându-si loc Da Hood Justice („Direct din unda’ground”), Sens Unic („Sampanie si tequila”), Papa Junior („Ma reprezint”), Bruckner („Prinsi în joc”- în colaborare cu La Familia), Don Baxter („Zi de zi”), La Primera („Primera joint”), Methadon 3000 („Decalog”), Marijuana („Tre’ sa spun”) si Puterea Cuvântului („Eliza”). Exista mai multe aspecte care fac aceasta compilatie sa fie reusita, în primul rând piesa B.U.G. Mafiei („Reprezint strada”) regasindu-se doar pe maxi-single-ul „România” si pe aceasta compilatie. Un alt aspect interesant vizeaza trupa La Familia care are cele mai multe aparitii pe „Star de cartier” si al carei video edit la piesa „Tupeu de borfas” apare numai pe compilatie. Catalina Toma este si ea prezenta pe piesele Mafiei („Reprezint strada”), Don Baxter („Zi de zi”) si Il-egal („Star de cartier”). Spre deosebire de „Star de cartier”, pe care majoritatea trupelor erau cu vechime în showbiz, compilatia produsa de A&A Records a adus pe scena rap-ului doua trupe noi: New Entry si Drepturi Egale. Celelalte trupe de pe „Hip si Hop Murale” sunt Parazitii, Morometzii, R.A.C.L.A., Matze, M&G, Getto Dacii. Si aceasta compilatie are câteva aspecte interesante, primul fiind legat de Parazitii, piesele de pe „Hip si Hop Murale” anuntând atât revenirea trupei cu noul component (Freaka Da Disk) cât si lansarea noului album „Nici o problema”. Un alt aspect vizeaza modul în care compilatia a fost lansata, trupele de pe caseta sustinând un show de zile mari la Circul de Stat din Bucuresti, unde concomitent (respectând adevaratul hip-hop) s-a organizat un concurs de gaffiti. Rulotele aflate în parcarea circului au devenit suportul de lucru al echipelor de graffiti venite din întreaga tara.Daca pe „Star de cartier” Catalina Toma a fost cea care a avut ultimul cuvânt de spus în ceea ce priveste vocile feminine (pe refrene), pe „Hip si Hop Murale” acest statut i-a revenit Andei Adam.Ambele compilatii au fost încununate de succes, de pe urma lor beneficiind nu doar trupele prezente ci si cele doua case de discuri: A&A Records si Cat Music/Media Services.
27.Singurii din Salajean
La Familia este trupa care a avut cele mai multe aparitii pe scena rap-ului autohton în 1999. Pe lânga editia video a piesei „Tupeu de borfas”, prezenta cu 2 piese pe „Star de cartier” si maxi-single-ul Marijuanei, trupa a lansat „Dumnezeu e baiat de cartier (oare?)” si „Bine ai venit în paradis”.„Dumnezeu e baiat de cartier (oare?)” reprezinta primul maxi-single al grupului înregistrat în studiourile United Music Production si Magic Sound. Materialul s-a vândut destul de rau, cauza directa fiind lipsa de promovare a celor de la Cat Music si nu caracterul socant (zic unii) a piesei „Dumnezeu e baiat de cartier (oare?)”. Presa a fost surprinsa (poate cuvântul e prea moale) la auzirea numelui maxi-single-ului, comentariile si criticile aparând din partea unora care nici macar nu ascultasera piesa înainte. „Dumnezeu e baiat de cartier (oare?)” a beneficiat si de doua colaborari, prima cu Caddy din B.U.G. pe piesa „Nimic de pierdut”. A doua colaborare se leaga de ce am declarat înainte despre La Familia (trupa cu deschiderea muzicala cea mai ampla în ceea ce priveste colaborarile) si vizeaza trupa Directia 5 care a realizat negativul remix-ului piesei „Unii nu înteleg”. Pe refren apare si vocea Catalinei Toma.Daca „Dumnezeu e baiat de cartier (oare?)” nu s-a bucurat de un succes comercial urias, despre „Bine ai venit în paradis” nu se mai poate spune acelasi lucru. Criticii au declarat si sustin în continuare ca acest album reprezinta o noua etapa în procesul de maturizare a trupei. Exista,într-adevar diferente între „Nicaieri nu-i ca acasa” si „Bine ai venit în paradis”, însa adevarata maturizare artistica a fost atinsa de La Familia pe „Ca la noi” în 2000.Pe „Bine ai venit în paradis” se observa, în primul rând, o schimbare radicala de sound datorita încetarii colaborarii trupei cu studioul Hit Factory, adica cu Eddy Schneider, care a lasat o amprenta destul de relativa pe negativele albumului anterior. Daca pe „Nicaieri nu-i ca acasa” La Familia a colaborat, din sfera trupelor de rap, doar cu B.U.G. Mafia, pe „Bine ai venit în paradis” lista s-a largit cu nume ca: 6ase: 6ase, Casino, Pacha Man, 1-Q Sapro. Anda Adam si Dan Armeanca i-au mai ajutat pe Sisu si Puya la realizarea albumului.Piesele „Puya e pe scena” si „Nopti albe” reprezinta primele tendinte, înca totusi slab conturate, de cariere solo ale lui Puya si Sisu. „Probleme de familie” este piesa care depaseste ca subiect central cartierul, tratând fapte ce, din pacate, tin de realitatile din România si nu numai, piesa beneficiind si de un videoclip (al doilea al trupei).Piesele care se impun sunt „E timpul sa facem câteva hârtii”, „N-am voie sa uit”, si „Probleme de familie”, acestea fiind si cele mai bune de pe întregul album.
28.Apogeul
A fost atins o data cu venirea anului 2000 si împlinirea a opt ani de hip-hop în România. Vorbim despre cel mai complex an din rap-ul românesc, în care absolut toate trupele prezente pe prima treapta a hip-hop-ului si-au facut aparitia pe piata cu cel putin câte un album. O parte din ele au facut mult mai mult, numarul productiilor editate fiind un record pentru România.2000 a adus si primul proces penal din rap-ul românesc care a implicat pe de-o parte Parazitii iar pe de alta parte conducerea casei de discuri A&A Records, procesul bucurându-se de o mediatizare deloc neglijabila.R.A.C.L.A. a revenit într-o noua formula, lui Rimaru alaturându-se Dj. Dox si K-gula, trupa lansând un album de zile mari, intitulat „Plus infinit”. K-gula a îmbratisat cariera solo si a lansat „Visuri în întuneric”, album necomercial care s-a vândut destul de bine în ciuda lipsei promovarii.Morometzii si-au facut simtita prezenta prin „K.O.respunzator”, Royala Mare (ajutata de Don Baxter) prin „Soldati Zigzag” iar Marijuana prin albumul ei de debut „Cea mai fidela fata”.Il-egal a revenit în forta, lansând în decursul anului doua albume, primul „Il-egal non-stop” iar al doilea intitulat „Nu judeca!”. Nu a putut lipsi La Familia cu al ei „Ca la noi” si nici Parazitii, care dupa câstigarea procesului a lansat, la o alta casa de discuri, albumul „Iarta-ma”. Suprematia pentru anul 2000 însa, o detine B.U.G. Mafia, care în decurs de aproximativ 10 luni (ianuarie- octombrie) a zguduit scena rap-ului românesc, lansând doua albume si un maxi-single, trupa reusind înca o data sa-si confirme statutul în hip-hop-ul autohton. Începând cu acest an, ambele baricade, atât trupele cât si casele de discuri au înteles importanta videoclipurilor, marind sumele investite în productia acestora. Rezultatele au putut fi cu usurinta observate pe clipuri ca „Un 2 si 3 de 0” (B.U.G. Mafia) sau „Vorbe” (La Familia).În ceea ce priveste parerea criticilor referitor la acest an, aceasta este relativ unanima. 2000 reprezinta anul de vârf al primului deceniu de hip-hop din România, culmea unui versant, pe care trupele au început sa-l escaladeze înca din 1998.
29.Trupa si albumul anului
Sunt, fara îndoiala, B.U.G. Mafia si al ei prim album din 2000- „Dupa blocuri”.Gândit, lucrat si înregistrat în 1999, albumul a fost scos pe piata la data de 17 ianuarie, fiind primul album lansat în industria hip-hop-ului în 2000.Lansarea a avut loc în clubul bucurestean Maxx, care este recunoscut pentru genul acesta de manifestatii (lansari), mai ales din partea trupelor detinute de Cat Music/Media Services. Reprezentantii presei, care se aflau într-o parte a salii, au fost atacatii verbal de cei trei din Mafia înca de la începutul recitalului, acestia mentinându-si atitudinea violenta pâna la sfârsitul concertului. Nici nu a fost nevoie de mai mult. Comentariile n-au ezitat sa apara, articolele si interviurile si-au facut aparitia pe întreaga arie a presei (nu doar cea muzicala), rezultatul fiind doar unul singur, favorabil B.U.G. Mafiei: „Dupa blocuri” este cel mai bine vândut album din România, în prima parte a anului 2000.Referitor la „Dupa blocuri”, nu putem spune doar ca reprezinta cel mai violent si probabil obscen album al trupei. Este mult mia mult decât atât. Vorbim despre cel mai complex material lucrat vreodata de cei trei, Tataee, Uzzi si Caddy, album care a schimbat fata rap-ului românesc prin transpunerea acesteia la un nivel superior. Acest lucru se poate observa pe toate piesele albumului, începând cu „Cartieru’ Pantelimon”, „La greu” si terminând cu „Mahoarca” , „Dupa blocuri”.Singurele voci consacrate din rap-ul autohton care au fost rugate sa colaboreze la unele piese au fost Puya si cei doi din M&G, Mary si Co G. „Capu’ sus” este cea mai profunda piesa de pe album, putând fi considerata o continuare a celebrului hit „Poveste fara sfârsit” (ordinea celor trei rap-eri pe cele doua piese fiind identica).Piesa „Dupa blocuri” a fost aleasa pentru videoclip, baietii considerând-o cea mai expresiva în concordanta cu ceea ce se gaseste pe album. Filmat în doua zile (prima locatie- un studio, a doua- cimitirul de masini din cartierul Vitan), clipul s-a bucurat de un succes enorm, la care a contribuit într-o oarecare masura si Bogdan Albu, care a semnat regia.Cele mai bune piese ale albumului sunt: „La greu”, „Capu’ sus” si „Dupa blocuri”, piesa „Unii sug ….” fiind probabil favorita presei si a acelora care au atacat într-un fel sau altul trupa. Oricum „Unii sug ….” le este dedicata.Numai prin acest album B.U.G. Mafia si-a reconfirmat pozitia ocupata în hip-hop-ul românesc, fara a mai pune la socoteala maxi-single-ul „Un 2 si 3 de 0” sau albumul „Întotdeauna pentru totdeauna”, care au adus trupei titlul (incontestabil) de cea mai buna trupa rap a anului.Nu se putea ca o trupa de talia Mafiei sa treaca prin anul 2000 fara a-l consemna într-un fel. Într-o alta ordine de idei, era inadmisibil ca trupa sa nu lanseze vreun hit, mai ales dupa succesul de la începutul anului cu „Dupa blocuri”. Asa a aparut piesa „Un 2 si 3 de 0”, lansata sub forma unui maxi-single, care, peste vara, a devenit un hit, motivele fiind multiple. În primul rând, videoclipul piesei a fost unul de succes, rezultatul observându-se în vânzarile albumului, cifrele atinse stabilind noi recorduri. Un al doilea motiv ar fi Villy (fost component al trupei Maniax), al carui timbru vocal excelent s-a potrivit cu versurile refrenului. Pe lânga „Un 2 si 3 de 0” si un remix al acesteia, maxi-single-ul mai contine piesa „Fata în fata”, care nu este altceva decât continuarea declaratiilor începute pe „Unii sug ….”. Piesa „Un 2 si 3 de 0” este extras pe single de pe albumul „Întotdeauna pentru totdeauna”, ultima productie semnata de B.U.G. Mafia în 2000.A fost lansat tot în Club Maxx, printre sustinatorii trupei aflându-se La Familia, Da Hood Justice si cele doua rap-erite, Marijuana si Ganja. Vânzarile acestui album au întrecut orice asteptari, atât din partea trupei cât si din partea casei de discuri, dupa primele doua saptamâni cifra de 20.000 unitati vândute fiind deja cu mult depasita. Pe acest album B.U.G. Mafia exprima foarte clar tendintele înfiintarii Casei, adica a propriei case de productii. Piesa „Cuvinte grele” reuneste viitorii MC ai Casei, mai putin Puya si Pacha Man, adica Luchian, Maximilian din Mahsat si Villy.Cele mai bune piese sunt: „Fara bani”, „Între noapte si zi”, „Poezie de strada”, ultima oferind posibilitatea B.U.G. Mafiei ca, prin intermediul unui nou extras pe single (al doilea de pe „Întotdeauna pentru totdeauna”), sa revina în 2001.„Întotdeauna pentru totdeauna” este ultimul album semnat de B.U.G. Mafia în cadrul primului deceniu de hip-hop din România.
30.Il-egal
Dupa o pauza de mai bine de un an pe plan discografic (în 1999 lipsind cu desavârsire), trupa Il-egal, formata din C-nyk si Giovanni, a revenit în 2000 semnând doua albume, spre mirarea unora care credeau ca s-a terminat.Primul album lansat se numeste „Il-egal non-stop” si a fost a doua productie de rap lansata în 2000, dupa albumul Mafiei, „Dupa blocuri”. Spre deosebire de „Timpul se scurge” (albumul anterior), „Il-egal non-stop” a adus o schimbare pozitiva de sound desi de negativele ambelor albume s-au ocupat, pe lânga cei doi componenti, Camil Beldeanu si Eddy Schneider, înregistrarile efectuându-se în studiourile Hit Factory si Midi Sound. Din punctul de vedere al versurilor însa, piesele nu sufera mari îmbunatatiri, mesajul fiind în general acelasi pe toate.Un alt aspect pozitiv al albumului îl reprezinta colaborarile (aspect prezentat pe coperta materialului) cu Puya si Sisu din La Familia, Marijuana, Brugner, Drew, Tigaie din Royala Mare, Freaka Da Disk si Catalina Toma.Piesa care a promovat albumul si care a beneficiat de un videoclip se numeste „Il-egal non-stop”, pe care apare si Puya. Clipul „Il-egal non-stop”a fost primul videoclip al trupei dar si singurul din întreaga cariera de pâna acum.„Fara speranta”, „Înca în joc” si „Da din tot ce ai” ramân, pe lânga „Il-egal non-stop”, cele mai bune piese ale albumului.Al doilea material lansat de Il-egal în 2000 se numeste „Nu judeca!” si vorbim în continuare despre cel mai bun album al trupei dar si de ultimul (cel putin din primul deceniu de rap din tara), trupa lipsind cu desavârsire în 2001 si 2002.Lucrat cu aceeasi oameni si înregistrat în aceleasi studiouri, „Nu judeca!” debuteaza cu o „Retrospectiva” (pe post de intro) a celor mai bune piese Il-egal de pâna atunci. Chiar daca pe acest album numarul colaborarilor este mai mic, materialul a adus pe lânga un nou sound mult asteptata maturizare artistica, resimtita mai ales în versuri. Colaborarea cu Anda Adam pe „Nu judeca!” si „Nu-i vina ta” este exceptionala, cele doua piese ramânând cele mai profunde ca mesaj, ele fiind urmate de „Aceleasi fapte” cu Kri$$ (un nou venit) si „Într-o zi” cu Sisu din La Familia.Coperta albumului si piesa „Asa cum simt” anuntau carierele si proiectele solo ale celor doi, care, din pacate, nu au fost finalizate. Motivul a plecat se pare, tot de la Il-egal deoarece „Nu judeca!”nu s-a vândut prea bine, contractul trupei cu Cat Music/Media Services fiind pus în pericol. Tendintele de producator manifestate de Giovanni anuntau aparitia unei noi trupe în peisajul rap-ului autohton (trupa Essential) însa si acest proiect a ramas suspendat.Dupa aparitia albumului, în perspectiva promovarii, Il-egal anunta pregatirile pentru filmarea unui videoclip la piesa „Nu judeca!”, întregul plan fiind anulat la putin timp dupa aceea.Lasând la o parte vânzarile si parerile oficialilor casei de discuri, albumul „Nu judeca!” exprima, în modul cel mai pur, stilul Il-egal, ajuns la maturitate abia în 2000, dupa o serie de ani grei marcata de schimbari permanente.„Nu judeca!” reprezinta ultimul cuvânt rostit de Il-egal în primul deceniu de hip-hop din România, cuvânt rostit din pacate înca în 2000.
31.R.A.C.L.A.
Anul 2000 a reprezentat pentru multe din trupele de rap anul de gratie, în care acestea au reusit sa-si treaca numele în cartile de hip-hop ale rap-ului românesc. La fel ca B.U.G. Mafia („Dupa blocuri”) sau Il-egal („Nu judeca!”) si R.A.C.L.A. a lansat în 2000 cel mai bun album din cariera.Având o componenta noua (K-gula si Dj. Dox), trupa a revenit cu „Plus infinit”, album înregistrat în totalitate în studioul lui Adrian Ordean- Real Migas Compact, care este primul studio cu capital privat din România (înfiintat în 1991). Albumul a restabilit imaginea trupei afectata destul de mult în 1999 datorita proiectului „Nu ma uita”, fiind primul material de rap din România editat pe vinil.„Plus infinit” a adus un nou sound prin faptul ca toate instrumentalele pieselor au fost facute de Dj. Dox, care s-a ocupat si de partea scratch-urilor. Întregul album are un puternic caracter social, versurile scrise de Rimaru si K-gula surprinzând abisuri ale societatii si lovind exact acolo unde e cazul. Videoclipul piesei „Cântaretii de rap” este unul reusit, despre piesa trebuind a se mentiona doua lucruri importante. Versurile acesteia reprezinta definitia larga a unui MC si al doilea aspect tine de faptul ca apar primele revolte împotriva playback-ului, revolte materializate mai târziu în Campania Nationala Anti-Playback, initiata de label-ul Rebel Music prin Parazitii. Privind colaborarile, Nai’gh’ba, Stoe Toxxic (Da Hood Justice), Brugner (Delikt) si alti membrii ai Sindicatului au ajutat R.A.C.L.A. sa realizeze „Plus infinit”.Si chiar daca vorbim despre cel mai bun album al trupei, A&A Records si R.A.C.L.A. au trebuit sa apeleze la câtiva sponsori pentru a putea edita materialul, producatorul fiind constient de caracterul total necomercial al acestuia. Promovarea albumului a fost una buna, de aceasta ocupându-se atât casa de discuri cât si trupa, din partea A&A acest lucru venind ca o surpriza placuta, daca tinem cont de reputatia acesteia în cazul trupei Parazitii (si nu numai).Cele mai bune piese de pe „Plus infinit” ramân „Old School”, „Frânturi de ego” si „Cântaretii de rap”.
32.La Familia
A avut o singura aparitie în anul 2000 prin lansarea EP-ului intitulat „Ca la noi”. Unul din motivele pentru care La Familia nu a lansat un întreg album ci doar un EP, adica doar patru piese noi, a fost legat de faptul ca atât Sisu cât si Puya lucrau de zor la proiectele solo, care urmau sa fie lansate pâna la sfârsitul anului (ceea ce pe jumatate s-a si întâmplat).Piesa care a promovat EP-ul nu a fost alta decât celebra „Vorbe”, în colaborare cu Uzzi, extrasa de pe albumul „Bine ai venit în paradis”, care a fost re-înregistrata pe un negativ destul de modificat.Videoclipul piesei a aparut înainte ca materialul sa fie lansat pe piata, regizorul fiind Tudor Giurgiu. Scenariul a avut la baza evenimentele reale care s-au petrecut cu vreo doua luni înainte de începerea filmarilor. Este vorba despre cursele ilegale de masini care s-au desfasurat în Balta Alba si care s-au soldat cu unele urmari neplacute. S-a filmat pe o platforma industriala din Balta Alba si pe Bd. Theodor Pallady, aici Sisu si Puya reusind sa strânga peste 500 de persoane pentru figuratie, în mai putin de o ora. La aceasta performanta au contribuit si vreo doua posturi de radio pirat, unde La Familia a plasat anuntul si cele doua boxe uriase (se vad la începutul videoclipului), care au zguduit din temelie întregul cartier.Toate posturile de radio nationale au difuzat varianta cenzurata a single-ului „Vorbe” (aparând printre primele piese în cadrul play-list-urilor) iar posturile TV au difuzat clipul destul de mult, pe Atomic de exemplu, acesta aparând de vreo 6-8 ori pe zi, doborând toate recordurile de audienta anterior stabilite.„Ca la noi” a fost lansat pe piata la data de 15 august, în cadrul unui megashow ce a avut loc în parcul I.O.R., din cartierul bucurestean Titan. Pe lânga La Famila au fost prezenti B.U.G. Mafia, Il-egal, XXL si 10Grei, Marijuana, 6ase:6ase, Gunja si maestrul Freaka Da Disk. Întregul eveniment a durat o ora si jumatate, timp în care s-a desfasurat si un concurs de freestyle, în cadrul caruia o parte din cei prezenti si-au putut face cunoscute aptitudinile într-ale cântatului, ultimele 40 de minute fiind lasate pe seama celor doi.La Familia a cântat toate piesele de pe noul material, terminând concertul, alaturi de Uzzi, cu piesa „Vorbe”, publicul fiind în delir. Fanii s-au bucurat de diferite materiale promotionale (tricouri, postere) purtând semnaturile celor doi.Toate piesele EP-ului au fost înregistrate în studioul familiei Kerestely, Midi Sound, de mixaj ocupându-se Andrei Kerestely, fiul compozitorului Zsolt Kerestely. Pe lânga Uzzi, La Familia a mai colaborat cu 6ase:6ase pe „La fel ca-n prima zi”, cu Pacha Man pe „În pericol” si cu Moni-k pe „Atât de greu”.Spre deosebire de albumele anterioare, „Ca la noi” readuce interludiile care nu s-au gasit nici pe „Nicaieri nu-i ca acasa” si nici pe „Bine ai venit în paradis”, din acest punct de vedere EP-ul asemanându-se cu albumul de debut a La Familiei, „Baieti de cartier”. Sound-ul pieselor este schimbat (în bine) iar partea de texte sufera îmbunatatiri esentiale, dovada a maturizarii muzicale traita de trupa. Desi pe „La fel ca-n prima zi” cei doi împreuna cu 6ase:6ase îsi întaresc imaginea de baieti cu tupeu, piesele „Atât de greu” sau „Fa ce trebuie sa faci” demonstreaza ca Sisu si Puya sunt capabili sa scrie versuri cu un mesaj clar si totodata profund.
33.Parazitii
O data cu revenirea din 1999 prin lansarea albumului „Nici o problema”, Parazitii si-a recâstigat, prin munca grea dar cinstita, locul detinut pe scena hip-hop-ului românesc înainte de 1998.„Nici o problema” a fost un succes în masa, motiv pentru care A&A Records s-a hotarât sa-si amortizeze esecurile altor proiecte de pe urma acestui album. Cu alte cuvinte, oficialii casei de discuri nu au prezentat membrilor trupei adevaratele cifre ale vânzarilor, refuzând chiar sa le arate actele pe care cei doi aveau dreptul sa le vada. Problema a aparut în momentul în care Parazitii a refuzat, la rândul ei, sa prezinte noul material casei de productie A&A Records, cu care se afla înca sub contract, dând albumul label-ului Bada Music. Drept urmare, Parazitii s-a trezit data în judecata de catre conducerea A&A, care a cerut despagubiri în valoare de 100.000$.Întregul proces s-a bucurat de o mediatizare ampla, singurii beneficiari fiind Parazitii, imaginea casei de discuri fiind destul de grav afectata. Pe data de 20 iulie, instanta a hotarât urmatoarea sentinta: „actiunea este respinsa ca fiind inadmisibila în ceea ce priveste suspendarea vânzarii noului material semnat Parazitii”.Astfel, pe data de 3 august, Parazitii a lansat în Club Maxx noul album, intitulat „Iarta-ma”, titlul având numeroase semnificatii, în special dupa 20 iulie. Desi label-ul Bada nu a putut promova albumul la un standard precum alte case de discuri, „Iarta-ma” s-a vândut în aproximativ 50.000 de unitati, din care 16.000 în doar prima saptamâna.Chiar cu procesul câstigat, Parazitii a întâmpinat diferite piedici din partea fostei case de discuri. În primul rând, sub presiunea A&A, unele retele de distributie au refuzat albumul „Iarta-ma”, altele distribuindu-l superficial. În al doilea rând, videoclipul „Degeneratia urmatoare”, piesa aleasa pentru promovarea albumului, nu s-a bucurat de prea multe difuzari , motivul fiind tot A&A Records. Casa de discuri, licentiata Warner pentru România, se presupune ca ar fi somat Atomicul ca, în cazul difuzarii clipului semnat Parazitii, postul nu ar mai fi primit spre difuzare videoclipurile trupelor straine detinute de Warner.Iata un exemplu clar în ceea ce priveste concurenta neloiala din muzica si modalitatile multiple (din pacate) prin care o trupa se poate duce la tacere, modalitati care în cazul trupei Parazitii nu s-au dovedit a fi eficiente. Chiar fara o buna distributie si chiar fara prea multe difuzari ale „Degeneratia urmatoare”, „Iarta-ma” s-a dovedit a fi un succes, Parazitii având în concluzie putine de pierdut.Nu acelasi lucru se poate spune despre A&A Records, care a pierdut mult de pe urma conflictului cu Parazitii si care oricum nu a fost singurul. Si altii, precum R.A.CL.A. sau Anda Adam s-au plâns de nenumarate ori reprezentantilor presei de lipsa de profesionalism aratata de angajatii casei de discuri, în ceea ce priveste promovarea artistilor.„Iarta-ma” pastreaza traditia trupei (prezenta si pe „Nici o problema”), care consta în durata destul de redusa a materialului (ceva în jurul a 30 de minute), traditie care va disparea o data cu urmatorul album.Coperta „Iarta-ma” anunta ca albumul este cel mai obscen material de la inventarea limbii române, într-adevar, versurile continând cele mai multe cuvinte obscene întâlnite pe vreun album al trupei.Cele mai piese sunt „F…” si „Degeneratia urmatoare” care se gaseste pe album sub forma originala si sub forma unui remix.Referitor la Parazitii mai trebuie mentionat faptul ca anul 2000 a fost anul în care trupa a pus bazele propriului studio de înregistrari si a propriului label (2 Burtosi), Cheloo si Ombladon implicându-se concret în descoperirea de noi talente în materie de hip-hop, alaturi de Gianiny Munteanu si al lui Rebel Music.
34.Morometzii
A lansat în luna iulie al patrulea album din cariera,„K.O.respunzator”, confirmându-si pozitia în ierarhia hip-hop-ului românesc.„K.O.respunzator” contine 11 piese si este albumul cu cele mai multe interludii din rap-ul autohton (8 la numar). Înregistrat în studiourile compozitorului Mihai Alexandru, materialul a adus un nou sound, îmbunatatit dar si cele mai multe înjuraturi prezente pe vreun album al trupei.Piesa „S.T.L.P.C.R” nu este altceva decât o continuare a piesei „Vino sa ma vezi mama”, de pe albumul anterior, „Sud Still”. Daca la începutul rap-ului din România unele trupe cântau în engleza, Morometzii si-au diversificat aria lingvistica, aparând pe „Înapoi… gata” cu texte în limbile spaniola si italiana.Pe intro-ul albumului, 1-Q Sapro vorbeste, printre altele, de începuturile hip-hop-ului (unde a fost si el prezent), pentru asta el fiind considerat unul dintre promotorii genului. Freaka Da Disk a colaborat cu fostii lui colegi de breasla la realizarea albumului, nu doar prin efectuarea scratch-urilor, ci si prin negativele facute pieselor „Perspective” si „S.T.L.P.C.R”.„K.O.respunzator” este ultimul album al trupei Morometzii în formula 1-Q Sapro, Drops si Raku, pâna la sfârsitul anului trupa destramându-se. „Oriodaiorinodai” a fost piesa care a promovat albumul, beneficiind si de un videoclip, care a fost regizat de un prieten apropiat al celor trei. Albumul s-a vândut destul de bine, însa nu a egalat din acest punct de vedere succesul celui anterior.Cele mai bune piese ramân: „Oriodaiorinodai”, „S.T.L.P.C.R” si „Shtiu ca e greu”.
35.Marijuana si albumul ei de debut
Întâia rap-erita a României si-a lansat primul album în 2000, debutul datând din 1996, când Uzzi a adus-o sa cânte împreuna cu B.U.G. Mafia. Caddy a fost cel care i-a dat acesteia numele de scena.În 1998, Marijuana a parasit protectoratul Mafiei, trecând sub tutela trupei La Familia. Ajutata de Puya si Sisu, Marijuana a lansat sub Cat Music/Media Services, în 1999, maxi-single-ul „Fii pe faza”, al carui succes i-a permis prelungirea contractului cu înca un an.Asa a iesit „Cea mai fidela fata”, albumul de debut a Marijuanei, care este singurul material de rap feminin pâna la ora actuala, din România. Produs de La Familia si înregistrat în studioul Art Sound, albumul contine zece piese, dintre care doar opt noi, pe material fiind incluse si cele doua piese de pe maxi-single: „Tre’ sa spun” si „Fii pe faza”. Un aspect pozitiv îl reprezinta colaborarile, pe lânga Sisu si Puya mai aparând C-nyk si Giovanni din Il-egal, Gunja, 6ase:6ase, Anda Adam si Gigis din 2 Jucatori. Un alt aspect interesant este dat de faptul ca piesa „Cea mai fidela fata” este singura dintre cele zece pe care apare doar vocea Marijuanei (asta daca nu luam în considerare cele trei cuvinte rostite de Sisu în prima strofa). Aceasta piesa a beneficiat si de un videoclip, care însa a fost destul de contestat. Zvonurile au pornit, nu de la clipul în sine, ci de la piesa, multi considerând-o un esec total.Albumul nu s-a vândut prea bine, în ciuda unor piese reusite care se gasesc pe el, precum: „Spune-mi ce ai nevoie”, „D’le judecator” si „Fara concluzie”.„Cea mai fidela fata” reprezinta ultimul cuvânt spus de Marijuana în rap-ul autohton, ea ne mai având nici o alta aparitie în decursul primului deceniu de hip-hop din România.
36.K-gula
Ajuns la R.A.C.L.A. în 1999, K-gula a reusit, dupa o munca de mai bine de opt luni, sa-si lanseze în 2000 albumul solo, intitulat „Visuri în întuneric”.Pe aproape toate piesele albumului, alaturi de K-gula apar restul de opt membrii ai I.G.P.-ului, adica: Brugner, Broasca, L Doctor, Escobar, Inspectoru’, Conect „R” si Nashu. Pe lânga acestia, doar Rimaru, Chucho (Royala Mare) si trupele Asasinii si C.T.C. mai colaboreaza cu el. Singura voce feminina de pe album apartine Roxanei Iacob, din trupa Capuccino.Producatorii muzicali sunt Vlad Dobrescu, Adi Ordeanu (Real Migas Compact) si Adi Despot, de partea scratch-urilor ocupându-se Dj. Paul, din trupa C.T.C. (Controlul Tehnic al Calitatii).Piesa „Cunoasterea de sine 2” este o continuare a piesei cu acelasi nume de pe albumul „Plus infinit” (R.A.C.L.A.), în timp ce „Sunt satul” (în colaborare cu întregul C.T.C.) exprima saturatia rap-erilor din Sindicat în ceea ce priveste întreaga industrie muzicala.Albumul s-a vândut foarte bine, în ciuda caracterului sau necomercial si a faptului ca nu a beneficiat de o promovare adecvata (editat de A&A Records).Cele mai bune piese sunt: „Visuri în întuneric”, „Proces de constiinta„ si „10 porunci”.
37.Roxana Iacob
Este jumatatea trupei Capuccino, care a fost solicitata de o serie de trupe de hip-hop pentru a cânta refrenele unor piese si asta datorita timbrului ei de exceptie, care poate fi comparat cu cel al Catalinei Toma sau cu cel al Andei Adam.Spre deosebire de celelalte doua, Roxana este figura care a lansat cele mai putine controverse, reusind astfel sa câstige admiratia unui public numeros. A colaborat cu R.A.C.L.A. în 1998 la piesa „Belele” si cu XXL si 10Grei în 1999 la piesele „Privesc de sus”, „Personaju’ bun” si „Toata viata”. Tataee, fiind producatorul trupei XXL si 10Grei, i-a propus Roxanei o colaborare cu B.U.G. Mafia, constient fiind de calitatile vocale de care aceasta dispune. Featuring-ul s-a materializat pe albumul „Dupa blocuri”, unde Roxana apare pe „Capu’ sus” si „Mahoarca”. În anul 2000, Roxana Iacob a avut cele mai multe aparitii în peisajul rap-ului ahtohton, fiind solicitata de mai multe trupe: Royala Mare („Nici o lacrima în plus”), Sisu din La Familia („Îmi aduc aminte”), K-gula („Visuri în întuneric”, „Proces de constiinta”) si nu în ultimul rând Marijuana („Spune-mi ce ai nevoie”, „Fii pe faza”), la care se mai adauga o serie de colaborari sub forma de backing vocals pe alte piese.
38.Primul proiect solo din La Familia
Este semnat de Sisu si a aparut ca o surpriza deoarece, chiar daca dupa lansarea albumului „Ca la noi” ambii componenti si-au anuntat intentiile de a se exprima solo, albumul lui Puya era trecut ca numarul unu pe lista de asteptareNu a fost sa fie si Sisu a lansat albumul „Strada mea”, în toamna anului 2000. Legat de albumul lui Puya trebuie mentionat faptul ca acesta a fost gata în acelasi timp cu cel al lui Sisu, dar nu a fost lansat din urmatorul motiv: Puza a vrut sa se produca singur, adica sa nu predea materialul vreunei case de discuri, ci sa semneze cu ea un contract care sa acopere doar partea de distributie, tactica periculoasa dar mult mai profitabila. Pâna la urma, albumul lui Puya nu a vazut lumina zilei nici pâna astazi.Revenind la Sisu si la „Strada mea”, albumul contine, pe lânga intro, 10 piese care au fost înregistrate în studioul Magic Sound. Întregul material este exceptional, remarcându-se profunzimea textelor si calitatea refrenelor, pentru acest lucru Sisu apelând la Anda Adam, Laura si Roxana Iacob.Legat de La Familia, am spus de mai multe ori ca este trupa cu cea mai larga deschidere muzicala, datorita diferitelor trupe de alt gen cu care a colaborat. Sisu a pastrat aceeasi linie, colaborând la piesa „Spune-mi ce vrei” cu Mihai, din 3 Sud Est. Dupa întâlnirile celor doua trupe din 1998, pe albumul La Familiei, putini erau cei care au mai crezut ca 3 Sud Est va mai colabora în vreun fel cu La Familia. Iata ca minunea s-a înfaptuit, piesa „Spune-mi ce vrei” beneficiind chiar si de un videoclip, în care, alaturi de Sisu si Negrutzu (Mihai) apar Puya si cei trei din B.U.G. Mafia. Pe lânga Mihai, Sisu îi mai are ca invitati pe Puya la piesa „Pentru cel mai bun prieten”, Uzzi pe „Începe iar”, 6ase:6ase, Kri$$ si Tadanu.Cele mai bune piese sunt: „Îmi aduc aminte”, „Bagabont pe viata” si „Baietii nu plâng”.
39.Altii si altele
O parte dintre producatori si manageri au înteles, înca înainte de 2000, ca pentru a vorbi de o industrie muzicala si de un fenomen hip-hop la scara nationala e nevoie de mult mai mult decât de B.U.G. Mafia, R.A.C.L.A., Parazitii sau La Familia.S-a simtit nevoia unei generatii de mijloc, între trupele anonime si cele consacrate. Astfel, casele de discuri au investit destul de mult în a aduce publicului nume noi, largind în acest fel scena hip-hop din România.Debuturi din punctul de vedere al trupelor, investitii riscante din partea caselor de discuri, unele proiecte au fost încununate de succes, altele au fost adevarate catastrofe. Cat Music/Media Services, A&A Records si Intercont Music au fost casele de discuri care au trimis trupe noi la înaintare, unele având în spate producatori din rândul celor deja consacrati (Tataee, Puya, Sisu, Don Baxter, Cheloo, etc.).Trupa Umbre a lansat maxi-single-ul „Nu poti sa ma opresti”, la doar câteva luni dupa înfiintare. Alcatuita din Bogdan si Andy, Umbre s-a diferentiat de orice alta trupa de rap din tara prin influentele simfonice folosite în piesele lor. Ajutati de Andrei Kerestely si Eddy Schneider, cei doi au reusit sa dea pieselor un sound cu totul si cu totul deosebit, în totalitate nou pentru România.La piesa care da numele maxi-single-ului, „Nu poti sa ma opresti”, a colaborat (la vesuri) si Dan Teodorescu (trupa Taxi), vocea feminina de pe aceasta piesa si de pe „Timpul” apartinând Lilianei Sandu. Înregistrat în studiourile Hit Factory si Midi Sound, materialul a primit note destul de mari din partea criticilor, însa nu destul de mari pentru a plasa Umbre la nivelul trupelor consacrate.O alta trupa care si-a facut debutul în 2000 a fost trupa Korekt, care a lansat albumul cu acelasi nume. Avându-l în spate pe Gabi Mitran (în studioul lui a fost înregistrat albumul) Korekt a colaborat cu R.A.C.L.A., Triada, o parte a I.G.P.-ului si Anda Adam, al carei aport adus la piesa „Ritmul inimii” este exceptional. Piesa „1 U si cu 1 A” a beneficiat de un videoclip care a scos trupa din anonimat dar care nu a ajutat-o sa vânda bine albumul, motiv pentru care A&A Records nu si-a prelungit contractul cu trupa Korekt.La fel ca în 1998, 1999 si-n 2000 casa de discuri Cat Music/Media Services a condus piata muzicala româneasca, atât prin numarul productiilor lansate cât si prin numarul de unitati vândute. Acest succes s-a datorat, în primul rând bunei relatii dintre producator si artisti, urmat de profesionalismul manifestat în cadrul promovarii si nu în ultimul rând datorita uriasului potential detinut de Media Services (licentiat exclusiv Sony Music pentru România).Având casa de discuri Cat Music în spate si pe Don Baxter „ca antrenor” (producator executiv), fostul Memorial al Durerii, adica Royala Mare a lansat albumul „Soldati Zig-Zag”.A fost înregistrat în studiourile Mixx si Sound Art, aranjamentele muzicale fiind facute, asa cum era de asteptat, în studioul Hit Factory, de catre Eddy Schneider. Cele 10 piese poarta amprenta puternica a lui Don Baxter, însa si trupa si-a adus aportul într-o oarecare masura. Pe „Insert (dusmanii mor)” de exemplu, Tigaie (muzica si text) a adus influente lautaresti remarcabile, care dau culoare si viata albumului. Piesa „Soldati Zig-Zag” s-a bucurat si de un videoclip (destul de bun), care, la fel ca-n cazul trupei Korekt, a scos Royala Mare din anonimat.Colaborarile numara nume precum Roxana Iacob si Mihai Onila (trupa Axxa), trupa limitându-se la atât. Cele mai bune piese sunt „Pâna când…”, „Soldati Zig-Zag” si „Nici o lacrima în plus”, cea din urma fiind pe departe piesa cu mesajul cel mai profund.Chiar cu Don Baxter în spate, discografia trupei Royala Mare numara doar albumul „Soldati Zig-Zag”, vânzarile slabe facând imposibila prelungirea contractului.Asa cum am zis la începutul acestui capitol, anul 2000 a reprezentat si reprezinta, în cadrul primului deceniu de rap din România, apogeul. Cu peste 15 productii lansate în decursul anului pe plan national, trupele si-au demonstrat si au demonstrat presei, producatorilor si nu în ultimul rând publicului ca deja se poate vorbi de o industrie muzicala si în cadrul genului hip-hop din România.
40.Supravietuitorii
Daca anii 1999 si în special 2000 au reprezentat pentru rap-ul românesc o perioada de glorie, anul 2001 a adus cu el un usor recul. Pe plan national, numarul trupelor a scazut, în conditiile în care piata muzicala nu permitea existenta unei categorii de mijloc, trupele împartindu-se în cele debutante si cele consacrate. Casele de discuri nu s-au mai aratat la fel de dornice în a investi în trupe si proiecte noi, la acest fapt contribuind din plin si pirateria, care s-a dezvoltat într-un mod alarmant, ramificându-se peste întreg teritoriul României.Spre deosebire de anul precedent, s-a remarcat o scadere a numarului de productii (albume) lansate, adica o diminuare cantitativa, dar s-a înregistrat un salt calitativ în ceea ce priveste materialele editate.O alta lovitura grea adusa hip-hop-ului a venit din partea manelelor, vânzarile artistilor acestui gen atingând cote record în 2001. Producatorii au invadat piata muzicala româneasca prin numarul albumelor de manele editate, preferând sa investeasca în ceea ce se cere de catre cea mai mare parte a publicului (cea neavizata), adica în ceea ce se vinde.Cu alte cuvinte, 2001 a adus o oarecare pustietate pe întâia treapta a hip-hop-ului autohton, singurele trupe care au rezistat fiind Parazitii, B.U.G. Mafia, R.A.C.L.A. si La Familia. Albumele anterioare ale acestor trupe (lansate în 2000) s-au vândut bine, motiv pentru care casele de discuri si-au prelungit contractele cu ele, permitându-le astfel revenirea si în 2001. Nu acelasi lucru se poate spune despre Il-egal, Royala Mare, Don Baxter, Korekt, sau Morometzii, trupe care au fost trecute pe lista neagra a producatorilor, singura exceptie facând-o 1-Q Sapro, ramas singur dupa despartirea definitiva de Raku si Drops. Acesta si-a lansat în 2001, la sfârtitul Festivalului Cerbul de Aur, al doilea album solo, intitulat „Greu ca o bomba”. Singurul element semnificativ legat de acest album îl reprezinta videoclipul piesei „Noul 1-Q Sapro- Detergent 100%”, care a fost regizat de el „însushi”.Totusi, anul 2001 a adus si unele aspecte pozitive (pe lânga saltul calitativ), aspecte ce au tinut pe linia de plutire întreaga miscare. Trupele din prima linie s-au implicat tot mai mult în extinderea fenomenului hip-hop prin descoperirea de noi talente, devenind adevarate rampe de lansare a celor debutanti. Aceasta necesitate a îmbracat forme legale, trupele asigurându-si spatele prin înfiintarea propriilor case de productie si studiouri de înregistrare. Astfel de initiative au fost demarate înca din 2000, unele fiind finalizate abia în 2002.Propriul studio si propria casa de productie ofera oricarui artist, de orice gen, o anumita libertate si siguranta, ceea ce s-a si întâmplat în cazul celor care au demarat astfel de proiecte.Al noualea an de hip-hop din România a adus alte concepte, alte mentalitati, noi cai de promovare si nu în ultimul rând, alte perceptii din partea artistilor, pe de o parte si a publicului, pe de alta parte.
41.Pregatirile pentru Casa
Înca din 1999, B.U.G. Mafia si-a anuntat intentia de a înfiinta o casa de productie independenta, cu scopul declarat de a aduce nume noi pe scena rap-ului românesc. Dupa fructuoasa activitate din 2000, cei trei componenti ai trupei au lasat-o mai moale în plan discografic, ocupându-se intens de înfiintarea casei de productie, Casa. Astfel, în 2001, Mafia a avut o singura aparitie marcata prin lansarea celui de-al doilea extras pe single de pe albumul „Întotdeauna pentru totdeauna”, maxi-single-ul „Poezie de strada”. Acesta contine, pe lânga varianta de pe album, editia video a piesei „Poezie de strada”, plus o piesa noua, intitulata „E chiar asa, frate”, care se gaseste sub doua forme: necenzurata si bineînteles, cenzurata.Videoclipul piesei „Poezie de strada” a fost lucrat împreuna cu regizorul Petre Nastase, B.U.G. Mafia fiind la prima colaborare cu acesta, si a costat, atât casa de discuri, cât si trupa, aproximativ 7000$. Investitia s-a dovedit a fi profitabila, videoclipul prinzând la public si maxi-single-ul vânzându-se excelent.În luna iulie, Tataee anunta lansarea unei compilatii, sub noua sigla Casa, alcatuita din toate trupele detinute de aceasta, însa materialul nu a vazut lumina zilei în 2001. Sute de trupe din tara si-au trimis cele mai bune piese Casei, în speranta obtinerii unui contract, însa Tataee a declarat în nenumarate rânduri ca majoritatea lor erau de o calitate mai mult decât îndoielnica.Chiar daca respectiva compilatie de prezentare a trupelor alese nu a aparut, B.U.G. Mafia a facut publica lista celor care au semnat cu Casa, înca de prin vara anului 2001. Multi se asteptau la o explozie de nume noi, însa Casa nu a adus decât o singura trupa debutanta si anume Anturaj, din restul echipei facând parte, asa cum era de asteptat M&G, XXL si 10Grei, Luchian, Villy si Mahsat. Nu au fost putini cei care au crezut ca si La Familia semnase cu casa de productie a Mafiei, în ciuda statutelor aproape egale a celor doua trupe.Însa planurile trupei nu s-au oprit doar la Casa, desi marea lor majoritate s-au axat pe ea. Au aparut zvonurile lansarii unei linii de haine marca B.U.G. Mafia. Trupa a confirmat zvonurile dând publicitatii chiar si numele liniei vestimentare, adica „Gherila”. Nici acest proiect nu a fost definitivat în 2001, desi la sfârsitul anului, cei trei anuntau ca au semnat în acest scop un contract cu un producator din domeniu.Alta intentie a fost înfiintarea unui fan-club, în scopul mentinerii legaturii directe si permanente cu fanii, idee ce a prins contur final abia în 2002.Toate acestea vin sa confirme cuvintele lui Uzzi de pe „E chiar asa, frate”, care declara întregului popor: „ne-am depasit conditia”, B.U.G. Mafia reusind în al optulea an de existenta sa-si consolideze mai mult ca niciodata pozitia si statutul în rap-ul românesc.
42.Interzis minorilor…
„Patratul Rosu” este albumul pe care trupa R.A.C.L.A. l-a lansat în 2001, în urma prelungirii contractului cu A&A Records. Componenta grupului s-a rarit, Dj. Dox parasindu-i pe Rimaru si K-gula.Materialul a adus opt piese noi si un remix la piesa de pe albumul anterior „Plus infinit”, „Original American Cauciucat”.Piesa „7 seri” a fost primul si singurul extras pe single de pe album, beneficiind si de un videoclip de pe care au fost facute pozele pentru coperta albumului (la fel ca în cazul albumului „Direct din unda’ground”- Da Hood Justice).Albumul beneficiaza de o serie de colaborari, printre care cu C.T.C. si Connect „R” din I.G.P., Alice (trupa Open), Raluca (trupa Nitro) si Ana-Maria (trupa Demmo).Pe „Texte”, pe lânga retetele de agatat prezentate, Raluca se ia la întrecere într-ale rap-ului cu cei doi din R.A.C.L.A. Piesa „Patratelul Rosu” ataca indirect membrii C.N.A.-ului si problema cenzurii.Cea mai dura piesa este „Asul de caro”, cântata doar de Rimaru, pe care acesta evoca abisurile societatii, dând dovada de o suprema maiestrie în scrierea si cântarea versurilor.„Patratul Rosu” este ultimul cuvânt, rostit de trupa care a lansat primul album de rap din tara, în cadrul primului deceniu de hip-hop din România.
43.Pentru cei nefamiliarizati
O data cu venirea anului 2001, multi din fanii rap-ului românesc au asteptat albumul solo a lui Puya, crezând ca acesta îsi va onora promisiunea facuta cu un an în urma. Nici de data asta, „Pâna la capat în felul meu” nu a vazut rafturile magazinelor de muzica, în ciuda goliciunii prezente pe scena hip-hop-ului autohton.Totusi, Puya alaturi de Sisu, adica La Familia, au revenit cu un nou album intitulat „Familiarizeaza-te”, lansat pe data de 21 iunie.Initial, cei doi rap-eri s-au gândit sa înregistreze un material pur La Familia, fara nici o colaborare, pe parcurs renuntând la plan datorita aptitudinilor de producatori. Singurele voci care mai apar pe album, din rândul celor implicati în hip-hop, sunt cele ale noii venite Honey si 6ase:6ase, La Familia intentionând sa-i aduca pe piata pe cei doi sub forma unei trupe, planul esuând în final.Cele 12 piese, intro-ul si cele 4 interludii au fost înregistrate în studioul Midi Sound, mai putin piesa „Pâna la capat”, care a fost lucrata în Magic Sound Studio.Intro-ul albumului este unul dintre cele mai reusite din tara, pe el gasindu-se diferite pasaje luate din activitatea celor doi de-a lungul anilor, putând fi recunoscute vocile lui Florin Calinescu si George Vintila. Ca mesaj, textele pieselor acopera un vast teritoriu, precum cel al zilelor de vara, lipsa banilor, strada sau schimbarile de orice gen. Primul videoclip s-a filmat la piesa „Zile însorite”, unde apare, alaturi de Puya si Sisu, Honey, atât pe refren, cât si pe strofe, al doilea videoclip fiind facut piesei „12 noaptea”, ceva mai târziu. Ambele videoclipuri au fost bine primite de fani si de public în general, albumul vânzându-se în consecinta.Cea mai controversata piesa este „Doza mortala”, o continuare a succesului din 1998, intitulat „Tupeu de borfas”, care a readus în discutie conflictul dintre Sindicat si Cartel, trupele vizate fiind R.A.C.L.A. si Trei da’ grei. Cea din urma trupa a patruns cu destul de mult tupeu pe scena rap-ului românesc, în ciuda statutului ei de debut, reusind sa supere si nu sa deranjeze unele trupe consacrate. La Familia a fost cea care a dat replica celor trei componenti ai trupei Trei da’ grei, Puya aratându-se în versuri destul de indignat.Referitor la cele spuse la adresa trupei R.A.C.L.A., Rimaru a promis o replica dar aceasta nu s-a mai materializat. Pe lânga Honey, pe album mai apare o voce feminina, cea a Roxanei Iacob, care interpreteaza refrenul piesei „Schimbari”, una dintre cele mai bune piese de pe album, din mai multe motive: textul este la subiect, instrumentalul este bine lucrat si piesa este rapida, acest lucru fiind dat de lungimea strofelor, de doar 12 versuri fiecare (16 versuri în general). Ultimul interludiu de pe album si piesa „Pâna la capat” exprima schimbarile din muzica româneasca si loviturile primite de trupele de rap din tara, dar si intentia trupei de a continua în felul ei, pe drumul eiCele mai bune piese de pe material sunt: „Familiarizeaza-te”, „Daca n-ai” si „Schimbari”, piesa „Strain la mine acasa” fiind o sinteza a întregului album „Familiarizeaza-te”.
44. Trupa anului (la „Categoria grea”)
Dupa o absenta destul de costisitoare în 1998, succesul din 1999 cu „Nici o problema”, procesele din 2000 si sincerul „Iarta-ma” din acelasi an, Parazitii au revenit în 2001 cu albumul „Categoria grea/Acordeonu’ la maxim”.Lansarea materialului a avut loc în Club Maxx si a generat o adevarata agitatie în masa, sala devenind neîncapatoare pentru cei veniti sa-si sustina idolii. Posturile Atomic si OTV au filmat concertul de lansare si l-au retransmis integral si necenzurat.Cu aproape o luna înainte de lansare, baietii au filmat videoclipul piesei „Categoria grea”, care, datorita caracterului sau destul de violent, a intrat repede sub ochii C.N.A.-ului, astfel încât, în momentul în care albumul a ajuns pe tarabe, acesta era deja cenzurat.„Categoria grea/Acordeonu’ la maxim” a fost editat de casa de discuri Alpha Publishing, Parazitii semnând prin Rebel Music un contract pe un an de zile cu aceasta. Suma pentru care trupa a ales Alpha Publishing nu a fost data publicitatii, dar se stie ca la competitia caselor de discuri a participat, printre altele, si A&A Records, care, se pare ca a constientizat calibrul pe care intentionat l-a pierdut.Albumul contine, pe lânga intro 12 piese, înregistrate în studioul Box. „Categoria grea/Acordeonu’ la maxim” este cel mai lung si totodata complex album al trupei (dintre cele lansate pâna în 2001), caracterizat prin mai multe elemente. În primul rând, pe piesa „Sub influnta 2” avem prima colaborare, dupa ani de zile, invitat fiind Raku, fost membru Morometzii. O alta chestie interesanta este legata de partea scratch-urilor, care au fost facute nu doar de Freaka Da Disk, ci si de fostul membru Parazitii, Dj Y.E.S..Albumul a provocat în întreaga tara, si chiar peste hotare, o punere în miscare a multor trupe debutante, datorita „Actiunii instrumentalul”, toate acestea facând ca materialul sa se vânda în cifre record pentru România.Cele mai bune piese de pe „Categoria grea/Acordeonu’ la maxim” ramân: „Caz penal”, „Îmi pare rau” si „Fara tine”, ultima fiind piesa de dragoste (în stilul Parazitii), cântata în colaborare cu Bita din Deja Vu.
45.Actiunea instrumentalul
S-a demarat o data cu lansarea albumului „Categoria grea/Acordeonu’ la maxim” si reprezinta prima si singura actiune de acest gen din România.Pe coperta albumului, cumparatorii au putut citi detalii despre desfasurarea si scopul proiectului, însa din acestia doar cei care au facut parte dintr-o trupa debutanta puteau fi afectati.Concret vorbind, Rebel Music si 2Burtosi au pus la dispozitia publicului un instrumental , cu scopul clar declarat ca toti cei interesati sa-si înregistreze cele mai bune versuri pe el, dupa care sa trimita piesa ca demo la Bucuresti. Au fost însa mentionate si conditiile sub care se putea folosi instrumentalul, gasit ca ultim track pe varianta de CD a albumului.S-au mobilizat peste trei sute de trupe din tara (si nu numai), în conditiile în care miza era una uriasa: un posibil contract cu o casa de discuri, prin Rebel Music, si în cel mai fericit caz, o colaborare cu Parazitii, pe o piesa de-a lor.Dupa ascultarea atenta a tuturor materialelor primite, Gianiny a facut public rezultatul actiunii: majoritatea trupelor debutante sufereau de lipsa de originalitate, stil în versuri si tehnica vocala. Totusi, „Actiunea instrumentalul” a fost declarata de succes, în conditiile în care, din cele peste 300 de demo-uri, s-au remarcat câteva trupe, precum Clan Destin, Anonim si Rasa, care au si intrat sub patronajul Rebel Music.Desi s-a impus o data limita, pâna la care se puteau trimite materialele (15 octombrie 2001), intervalul de timp s-a marit, „Actiunea instrumentalul” luând o amploare uriasa în tara.Întregul proiect s-a dovedit a fi un succes, actiunea dând un de mult asteptat imbold întregii miscari hip-hop din România, prin scoaterea din anonimat a acelor trupe care au meritat.Rezultatele preliminare s-au putut asculta abia un an mai târziu, în 2002, când toti cei alesi prin „Actiunea instrumentalul” au fost invitati sa colaboreze la o piesa cu Parazitii.
46.Campania Nationala Anti-Playback
Dupa succesul albumului „Categoria grea/Acordeonu’ la maxim” si al , „Actiunii instrumentalul”, Parazitii, în colaborare cu Rebel Music, s-au pus pe treaba si au demarat Campania Anti-Playback, care a vizat o parte din trupele obisnuite cu acest „prost obicei”, si anume playback-ul.Campania a fost alcatuita din trei elemente majore, care au facut ca ecourile ei sa strabata întreaga tara, de mai multe ori. În primul rând, Parazitii a lansat single-ul „Shoot yourself/ Împusca-te” (ridicat apoi la rangul de imn), în al carui versuri sunt amintite numele trupelor care fac playback, împreuna cu sincera parere a celor doi, Cheloo si Ombladon, despre ele si modul lor de „a cânta” prin concerte.În al doilea rând, „Shoot yourself/ Împusca-te” a aparut împreuna cu editia speciala a revistei Play, dedicata în întregime trupei Parazitii. La toate acestea se adauga Turneul Anti-Playback, întreprins de Parazitii si Vita de Vie prin orasele tarii.Piesa „Shoot yourself/ Împusca-te” a generat o serie de controverse, discutii si comentarii, venite mai ales din partea trupelor vizate, adica Animal X, N&D sau Andre, surpriza aparând din partea 3 Sud Est si Voltaj (nominalizate si ele), care au înteles în plan profesional mesajul de la Parazitii.Piesa a beneficiat urgent si de un videoclip, filmat la fabrica Apicola Bucuresti, în care apar 3 Sud Est, Andre si N&D, ca invitate speciale, sub forma unor papusi de vreo 50 de cm înaltime. Andreea Paduraru a semnat regia clipului care a fost filmat în doar 11 ore, în el aparând si Adi Despot din Vita de Vie, Griffo din Clan Destin si managerul Gianiny Munteanu. Revista Play a facut ca Parazitii sa fie prima trupa de rap din tara careia i se dedica în exclusivitate o întreaga editie a unei reviste muzicale. Cele 32 de pagini cuprind, pe lânga 2 megapostere, istoria trupei, statistica vulgaritatii, texte necenzurate, interviuri, poze si detalii legate Campania Anti-Playback si „Actiunea instrumentalul”.Informatiile din revista au multumit cu siguranta si cei mai pretentiosi fani ai trupei, CD-ul si revista vânzându-se mai mult decât excelent.Turneul Anti-Playback a avut drept scop exemplificarea practica a teoriei de pe „Shoot yourself/ Împusca-te” si a debutat pe data de 8 decembrie 2001 la Baia Mare, în Blu’ Gin Club.Presa nu a putut afisa o atitudine pasiva la toate aceste actiuni întreprinse de Parazitii, motiv pentru care sute de articole si interviuri au aparut în diversele publicatii centrale si locale. Trupa s-a trezit în postura de invitata speciala în cadrul diverselor emisiuni ale celor mai vizionate posturi TV din România: Pro TV, Antena 1 si Prima TV.Campania Nationala Anti-Playack, initiata de Rebel Music prin Parazitii si sustinuta de Alpha Sound, Atomic TV si Pro FM, s-a dovedit a fi un succes de proportii, nu doar pentru trupa în sine, ci mai mult pentru relatia dintre trupele de orice gen si public. Începând cu 2001, nu exista în tara concert în care, daca o trupa face playback, sa nu se gaseasca macar o voce care sa protesteze mai mult sau mai putin vizibil. Parazitii a introdus în perceptia publicului si a fanilor oricarui gen muzical aceea diferentiere esentiala dintre artistii care cânta live si cei care mimeaza pe scena, abuzând din plin de facilitatile playback-ului.
47.Rebel Music
Este numele primului label din România axat pe fenomenul muzical underground, fiind condus de managerul Gianiny Munteanu.Ideea a aparut în 1994, primele actiuni concretizându-se sub forma unor petreceri de gen underground, prin diferite cluburi din capitala si din tara. Un an mai târziu a avut loc prima intersectie a label-ului cu Parazitii, Gianiny ajutând trupa la multiplicarea primului tiraj al albumului „Poezii pentru pereti”. Începutul colaborarii oficiale dateaza din luna martie a anului1999, Rebel Music jucând un rol important în revenirea trupei.Este label-ul care a initiat proiecte în premiera pentru România si pentru rap-ul autohton, Campania Nationala Anti-Playback si „Actiunea instrumentalul” fiind cele mai bune si concrete exemple.Chiar daca o buna parte din Rebel Music înseamna Parazitii, Gianiny a fost mereu interesat de aducerea de nume noi pe scena rap-ului românesc, acesta declarând de nenumarate ori ca nici o trupa din România nu poate duce de una singura întreaga miscare.Calitatile sale manageriale sunt reflectate prin pozitia trupei Parazitii, la ora actuala în hip-hop-ul autohton, Gianiny fiind unul dintre putinii (din pacate) impresari cu adevarat profesionisti din showbiz-ul românesc. Daca exemplul Parazitii nu este de ajuns, putem lua în discutie cazul rap-erului timisorean Pacha Man pe care Gianiny l-a adus la Rebel Music, în ciuda faptului ca acesta era dorit si de altii, figurând chiar în planurile B.U.G. Mafiei pentru Casa.Rebel Music a însemnat si înseamna începutul pe plan managerial, asa cum albumul „Rapsodia Efectului Defectului”(R.A.C.L.A.) reprezinta începutul în plan discografic a rap-ului românesc, în cadrul primului deceniu de hip-hop din România.
48.Al zecelea an
Daca anii 1992-1994 reprezinta pentru România aparitia primelor trupe de rap, anul 2002 a stat sub semnul aparitiei label-urilor, axate exclusiv pe genul hip-hop. Aceste label-uri apartin acelor trupe care s-au impus si au rezistat de-a lungul anilor pe scena hip-hop-ului autohton.Al zecelea an a debutat sub semnul celor de la B.U.G. Mafia, care, dupa procedurile necesare înfiintarii Casei, au lansat mapa de prezentare a trupelor intitulata „B.U.G. Mafia prezinta Casa”.R.A.C.L.A. si-a asigurat spatele prin înfiintarea label-ului R.A.C.L.A. Productions, alaturi de Rimaru gasindu-se Connect „R” si Dj. Swamp. La fel a procedat si Da Hood Justice care, dupa expirarea contractului cu Cat MusicMedia Services, s-a pus pe treaba si a fondat Urban Records, label care beneficiaza si de un studio dotat audio-video (Pipe Studio). Au semnat cu Urban Records o buna parte a membrilor Sindicatului: K-gula, Brugner, C.T.C., Vexxatu’ Vexx, Deceneu si Piele din Getto Dacii si Pirat’s Klan.Pentru al doilea an consecutiv a lipsit trupa Il-egal, contractele trupelor La Familia si Il-egal cu Cat MusicMedia Services nefiind prelungite. Surpriza placuta a venit din partea lui 1-Q Sapro care, dupa ce s-a despartit de Raku si Drops, si-a gasit alti doi componenti si a readus pe scena rap-ului autohton trupa Morometzii. Aceasta a semnat un contract cu Roton, casa de discuri care a platit aproape 20.000$ pentru a-i aduce pe Parazitii, în conditiile în care Alpha Sound Publishing se desfiintase.Al zecelea an de hip-hop din România a însemnat pentru fiecare trupa si membru în parte ceva anume, însa pentru toti a reprezentat si reprezinta un an de glorie, un an asteptat nu doar de ei ci si de toti fanii hip-hop-ului autohton.
49.„B.U.G. Mafia prezinta Casa”
Dupa evidenta dominare de catre Parazitii a scenei de rap de la noi în 2001, multi erau nerabdatori sa vada si sa auda replica B.U.G.Fanii si cei curiosi nu au avut mult de asteptat deoarece raspunsul a venit prompt, pe data de 20 februarie B.U.G. Mafia lansând primul material la Casei, intitulat: „B.U.G. Mafia prezinta Casa”. Evenimentul (lansarea) a avut loc în clubul Dumars din Complexul Studentesc Regie si a adunat o multime de V.I.P.-uri, printre care campionul mondial Leonard Doroftei si fotbalistii Miu si Falemi. Ofensiva trupei a început putin mai devreme de fapt, pe data de 6.02., când Mafia a filmat al patrulea sau clip din cariera, la piesa „Cine e cu noi”. Asa se numeste piesa cu care cei trei, Uzzi, Tataee si Caddy, s-au gândit sa-si recucereasca întâietatea în hip-hop-ul românesc.Petre Nastase a semnat regia videoclipului, care s-a filmat în doar 19 ore, pe platoul Carlo Productions. Calitatea clipului este una exceptionala si reprezinta pentru România o premiera deoarece este primul videoclip pe care s-au facut slow-motion-uri, suportul fiind pelicula. În „Cine e cu noi” apar Leonard Doroftei si Lacatus Marius, în calitate de apropiati ai celor trei.Casa a adus în rap-ul românesc doar doua nume noi, Luchian si Anturaj, restul membrilor fiind trupe deja cunoscute oarecum. Apar pe compilatie XXL si 10Grei, M&G, Villy, Mahsat, Anturaj, Luchian si B.U.G. Mafia. Asa cum era de asteptat, producatorul executiv al materialului este Tataee. O parte a albumului este formata din piese ce sunt cântate doar de trupe, cealalta parte fiind alcatuita din diferite colaborari ale membrilor Casa, toate cele zece piese fiind exceptionale.Intro-ul explica motivul pentru care B.U.G. Mafia a înfiintat Casa, Uzzi având onoarea de a-l face public: „Banii nu se fac în casa, a trebuit sa facem Casa”. Cele doua piese ale Mafiei pastreaza stilul trupei, „Cine e cu noi” si „Toti borfasi” acoperind un vast domeniu cotidian. „Adevarul costa scump”, cântata de Anturaj, dovedeste maturitatea trupei si tehnica vocala buna de care cei doi membrii dispun. Acelasi lucru se poate spune despre Mahsat si a ei piesa „O vorba de pe strada”.Cea mai profunda piesa de pe album este cea cântata de Caddy, Grasu XXL si Mario (Anturaj) si anume „Îngeri pierduti”, ce poate fi considerata o continuare a pieselor „Capu’ sus” (B.U.G. Mafia) sau „Privesc de sus” (XXL si 10Grei). Outro-ul albumului vorbeste, în linii mari, despre trecutul hip-hop-ului din România si despre membrii Casei si locul de provenienta al acestora.Aparitia „B.U.G. Mafia prezinta Casa” a marcat si înfiintarea fan-clubului oficial B.U.G. Mafia, astfel trupa reusind sa se tina de promisiunea facuta fanilor în 2001. urmând versurile lui Tataee de pe „Cine e cu noi”, trupa a ajuns (oficial) si pe Internet, B.U.G. si Casa beneficiind de doua site-uri, lansate pe data de întâi mai 2002.Încrezator în importanta videoclipurilor, Tataee a promis publicului înca trei productii video pe pelicula si unul digital, din care doar clipul „O vorba de pe strada” a fost realizat, restul blocându-se în stadiul de proiect.„B.U.G. Mafia prezinta Casa” s-a vândut exceptional, în primele saptamâni ocupând locul întâi în cadrul topului de vânzari a casei de discuri Cat MusicMedia Services.Desi Casa anuntase lansarea, pâna la sfârsitul anului, a albumelor trupelor XXL si 10Grei, B.U.G. Mafia, M&G si Villy, doar albumul Mahsat a vazut lumina zilei, restul fiind amânate pentru 2003.„Cine e cu noi” si „Toti borfasi” sunt ultimele piese semnate B.U.G. Mafia în cadrul primului deceniu de rap din România, trupa lipsind în plan discografic pentru restul anului.
50.Premiatii industriei muzicale românesti
Sala Polivalenta din Bucuresti a gazduit pe data de 11 martie 2002 a doua editie a „Premiilor Industriei Muzicale Românesti”, unde elita acestei industrii a fost premiata dupa merit (mai mult sau mai putin).Din punct de vedere a hip-hop-ului, prima editie, cea din 2001, a fost monopolizata de B.U.G. Mafia, trupa câstigând doua trofee, atât pentru „cel mai bun proiect rap”, cât si pentru „cel mai bun videoclip”.În 2002, nominalizatii celui mai bun proiect rap au fost: Parazitii- „Categoria greaAcordeonu’ la maxim”, R.A.C.L.A.- „Patratul rosu”, Sisu- „Strada mea”, La Familia- „Familiarizeaza-te” si B.U.G. Mafia- „Poezie de strada”. Si de data aceasta, trofeul a fost dat B.U.G. Mafiei, decizia fiind îndelung discutata si contestata apoi pe plan national.Multi s-au întrebat cum s-a putut acorda premiul trupei B.U.G., pentru a ei „Poezie de strada”, în conditiile în care albumul cu care Parazitii au fost nominalizati a fost mult mai bine primit de public.Pâna la urma, discutiile s-au diminuat, însa situatia a ramas aceeasi. S-a ajuns la concluzia ca unele premii au fost acordate pe baza altor criterii decât cele de merit, multe trupe fiind astfel marginalizate. O parte a opiniei publice a constientizat existenta mafiei în cadrul muzicii românesti si jocurile de culise întreprinse de aceasta, cealalta parte însa, fiind mult prea oarba sa o observe.Revenind la show-ul în sine, prezentat de Horia Brenciu, singurul moment de rap a fost semnat de B.U.G. Mafia, care a adus pe scena Salii Polivalente întregul staff Casa, piesa „Cine e cu noi” rasunând în difuzoare. Intrarea a facut-o Villy, al carui timbru vocal, pe beat-ul violent, a ridicat sala în picioare.Mediatizarea de care s-a bucurat evenimentul a fost un bun prilej pentru B.U.G. Mafia sa prezinte tuturor Casa si a ei componenti.
51.Cel mai bine vândut maxi-single din România
A fost lansat de Parazitii si editat de casa de discuri Roton, sub marca NRG!A.Alpha Sound, fosta casa de discuri a trupei s-a desfiintat la sfârsitul anului 2001, fiind obligata sa rezilieze toate contractele încheiate. Astfel, Parazitii s-a trezit, din nou, în cautarea unei case de discuri, Roton fiind statia finala de oprire.Asa s-a semnat cel mai scump contract din hip-hop-ul românesc, Parazitii primind în schimbul semnaturilor pe contractul cu Roton o frumoasa suma de aproape 20.000$, managerul Gianiny contribuind considerabil în cadrul negocierilor.„În focuri” a fost editat pe caseta, CD si vinil, fiind primul maxi-single din România scos pe un astfel de suport. Succesul materialului a fost unul devastator (în sens pozitiv), vânzându-se, în doar câteva saptamâni, în peste 30.000 de exemplare, pentru asta Roton acorzându-le celor trei un bine meritat Disc de Aur.În pofida articolelor care s-au scris chiar în paginile revistelor muzicale, „În focuri” este, fara nici o îndoiala, cel mai complex maxi-single de pe întreaga piata muzicala româneasca. Putem lua oricare alt maxi-single, indiferent de gen sau trupa, care s-a lansat pâna în 2002 în România, si observam ca nici nu se poate compara cu „În focuri”, din punct de vedere al numarului de track-uri sau al duratei materialului. Faptul care i-a indus în eroare pe multi si i-a determinat sa afirme ceea ce au afirmat (chiar daca nu era cazul) a fost numarul mare de remix-uri la piesa „În focuri”, prezent pe material.Într-adevar, pe lânga variantele „original”, „extended”, „clean”, „instrumental” si „acapella” ale piesei „În focuri”, se mai gasesc cinci remix-uri, realizate de nume grele din industria muzicala româneasca (si nu numai), plus o varianta live a pieselor „AvortverbalDac-as fi presedinte”. Primul remix este semnat de Dj. Functionist si a fost produs în studioul lui din Viena. Acest dj. s-a afirmat pe plan international în urma câstigarii unui concurs de remix-uri, concurs organizat de renumita trupa de gen americana Public Enemy.Al doilea remix al piesei „În focuri” este de o importanta deosebita, deoarece reprezinta a doua si ultima colaborare oficiala dintre Parazitii si B.U.G. Mafia, în cadrul primului deceniu de hip-hop. Cel care a semnat remix-ul si a aparut cu bunavointa Casei este nimeni altul decât Tataee.Ultimele trei remix-uri sunt semnate de Dj. Raoul, Michi (trupa Suie Paparude) si Cojones, adica Adi Despot, din Vita de Vie. Varianta live a celor doua piese, regasita pe coperta materialului sub numele de bonus track, a fost înregistrata în Germania, mai exact în Bobingen, pe data de 15.02.2002.Ca orice single bine promovat, „În focuri” a beneficiat si de un videoclip, care, la rândul lui, a generat discutii si controverse, în ciuda scenariului simplu si original pe care se bazeaza. Clipul se axeaza aproape în totalitate pe partea video deoarece piesa abia se aude, Parazitii reusind astfel sa scape de cenzura C.N.A.-ului (la partea audio) si sa oblige telespectatorii curiosi sa cumpere maxi-single-ul, pentru a asculta piesa.Lasând la o parte vânzarile, „În focuri” reprezinta un experiment muzical reusit pentru piata autohtona, Parazitii demonstrând tuturor ca se poate.
52.Mahsat
A fost prima trupa scoasa la înaintare de catre seniorii B.U.G. Mafia, albumul ei fiind al doilea scos de Casa, dupa „B.U.G. Mafia prezinta Casa”.Istoria acestei trupe dateaza din anul 1996, când cei doi din XXL si 10Grei i-au reunit pe Maximilian, Blatjargon si Houdini, sub numele de Mahsat. Au aparut pe plan national abia în 1998, când piesele lor „Jucator cu doua fete” (în colaborare cu Cheloo) si „Spargatorii de rime” au fost incluse pe compilatiile „De la Est la Vest”, respectiv „Marpha de hip-hop”.Maximilian s-a bucurat de o serie de invitatii din partea unor nume consacrate, pentru a colabora cu ei la unele piese, si asta nu neaparat datorita versurilor sale, mai bune decât cele ale colegilor sai de trupa, ci pentru timbrul sau vocal special. Numit pentru asta „al doilea Puya al rap-ului românesc”, Maximilian a colaborat cu XXL si 10Grei („De drept si de fapt”-1999), La Familia („Bagabontii adevarati nu mor niciodata”- 1999) si B.U.G. Mafia („Cuvinte grele”- 2000).Albumul trupei se numeste „Laboratoru’” si a fost lansat pe data de 28 martie, la Bacau, orasul de provenienta a doi dintre componentii Mahsat. Piesa aleasa pentru promovarea albumului a fost cea prezenta si pe „B.U.G. Mafia prezinta Casa” si anume „O vorba de pe strada”. Videoclipul piesei a fost regizat de Petre Nastase, filmarile având loc într-o sala de sport, situata acasa la Mafia, adica în Pantelimon.Chiar daca pe „O vorba de pe strada” Mahsat colaboreaza cu Villy si XXL si 10Grei, în videoclip apar toti membrii Casa, acesta fiind al doilea clip din cele patru promise de Tataee.
53.Revenirea trupei Morometzii
A avut loc în momentul în care 1-Q Sapro a decis ca Morometzii nu si-a spus ultimul cuvânt în rap-ul românesc si ca trupa trebuie sa-si recâstige statutul cândva avut. Într-adevar, Morometzii este una dintre cele mai vechi trupe din tara, singurul membru fondator constant de-a lungul anilor fiind veteranul 1-Q Sapro. Bazele trupei au fost puse cândva în anul 1993, când nume grele (azi), precum Don Baxter, Freaka Da Disk si 1-Q Sapro, au format Morometzii. Primul care a parasit aceasta formula a fost Don Baxter, dar care i-a adus pe Raku si Drops alaturi de ceilalti doi. A urmat apoi Freaka Da Disk si mai târziu Drops si Raku, prin 2000 Morometzii disparând, 1-Q Sapro ramânând singur.Doi ani mai târziu, Dizzy si Rapkid au fost recrutati de Sapro, Morometzii reaparând pe scena (destul de încapatoare) a rap-ului românesc. Roton le-a oferit celor trei un contract, tinând cont de succesele înregistrate de trupa cu albumele anterioare.Asa a aparut „Se întoarce”, un EP ce contine 6 piese, cea de baza fiind si cea care da numele materialului. Versurile piesei „Se întoarce” si mai ales cele ale lui Sapro, contin referiri la revenirea trupei, în conditiile în care: „nu-i mai rau ca înainte”. Având în spate o casa de discuri profesionala, materialul si trupa au beneficiat de o buna promovare, piesei „Se întoarce” filmându-se si un clip. Tudor Gramescu a fost cel care a semnat regia videoclipului.Dupa „Se întoarce” Morometzii a promis o piesa cu ocazia Sarbatorilor de Iarna, însa aceasta nu a mai aparut, EP-ul fiind ultimul cuvânt rostit de cei trei componenti în cadrul primului deceniu de hip-hop din România.
53.De necontestat
Este verdictul dat albumului semnat Parazitii, anuntat de „În focuri”, intitulat „Irefutabil”. Daca „Nici o problema” (1999) reprezinta concretizarea stilului Parazitii, acest album sta, fara nici o îndoiala, sub semnul maturizarii artistice.„Irefutabil” a fost lucrat într-un an de zile, timp în care cei trei au putut concepe piesele într-o maniera mai profunda si mult mai profesionala, materialul fiind cel mai complex album al trupei, de pâna acum.Daca pe albumele anterioare, Parazitii ne-au obisnuit cu câte o piesa gen intro, pe „Irefutabil”, locul acesteia este luat de „articolul 39”, care nu este altceva decât un discurs al managerului Gianiny cu privire la C.N.A. si la actiunile acestuia. În cele peste trei minute, acesta vorbeste despre greselile grave comise de membrii Consiliului National privind Audio-Vizualul, care au repercursiuni, nu doar asupra trupei, ci si asupra întregii scene rap din România. Aceste greseli apar în urma încercarilor de a cenzura si chiar de a duce la tacere acele voci care au ceva de zis cu privire la ce nu merge bine în România. Exact acelasi lucru îl fac, asa cum spune Gianiny, si stirile, dar care nu sunt cenzurate, ba dimpotriva, fiind premiate pentru simplul fapt ca prezinta „realitatea asa cum e ea”. Daca este vorba de limbaj, atunci într-adevar, o prezentatoare TV nu foloseste vocabularul prezent pe albumele trupelor Parazitii, B.U.G. Mafia sau La Familia, însa nici pe copertele acestor albume nu gasim imaginile prezentate la televizor. Pentru mai multe amanunte ascultati piesa „Ultimul buletin de stiri de la ora 5”.Dupa „articolul 39”, este rândul celor trei sa intre în actiune, „Exprimare libera” continuând (în versuri) cele începute de Gianiny. Se pune în discutie, asa cum sugereaza si titlul, dreptul oricarui cetatean de a-si exprima clar si liber ideile, parerile, în conditiile în care forma de guvernamânt din tara permite acest lucru. „O stare de spirit” este lucrata cu Despot din Vita de Vie, în timp ce „Dreptul la replica” beneficiaza de vocea lui Andrei Gheorghe, piesa tratând mai mult probleme de interes politic. Ramânând la colaborari, trebuie mentionata piesa „Linz- Bucuresti” pe care, Parazitii îi au ca invitati pe membrii trupei Texta, prima trupa de gen din Austria. Aceasta colaborare are o semnificatie majora deoarece exprima saltul si drumul parcurs de Parazitii, calitativ vorbind, în toti acesti ani, versurile lui Cheloo exprimând cel mai bine cele spuse. Aceeasi semnificatie o are si piesa „Bad joke”, ambele demonstrând pregatirea trupei în a iesi dincolo de hotarele tarii.„beatbox/ De dragoste… în alte feluri” este piesa de dragoste (în stilul Parazitii) de pe album, în timp ce „Fakeri”-i atinge subiecte precum compromisurile si jocurile de culise din muzica româneasca. „Irefutabil” a fost promovat de videoclipul piesei „Bad joke”, care a prins la public, albumul vânzându-se excelent.Demarata în 2001, pe „Categoria grea/Acordeonu’ la maxim”, „Actiunea instrumentalul” si-a gasit loc pe „Irefutabil” sub forma piesei cu acelasi nume, trupele alese fiind: Anonim, Rasa, Anexa 1, Nimeni altu’ si Griffo. Acesta din urma are propria lui piesa pe album, atât Gianiny, cât si Parazitii vazând în Griffo un real potential.Avem o portie sanatoasa de scratch-uri oferita de Freaka Da Disk pe „FDD”, în timp ce „Dulce autodistrugere” ramâne cea mai violenta piesa de pe album, atât ca mesaj, cât si ca instrumental. Unul dintre motivele acestui fapt este vioara, prezenta pe negativul piesei, vioara pe care Parazitii au mai folosit-o pe „Categoria grea” si pe „Din inima strazii”, care, la rândul lor, au fost catalogate ca fiind piesele cele mai dure de pe albumele de pe care fac parte.„Irefutabil” este rezultatul unui drum, început cu „Poezii pentru pereti”, care a durat opt ani de zile, în care nu doar cei trei componenti s-au schimbat si s-au adaptat, ci întreaga scena de rap din tara a evoluat cu ei. Albumul vine sa confirme pozitia Parazitii-lor în cadrul clasamentului trupelor de hip-hop din tara, cât si în cel al trupelor de rang european.Asa cum „Rapsodia Efectului Defectului” (R.A.C.L.A.) este primul album de rap din tara, asa este „Irefutabil” ultima productie lansata în cadrul primului deceniu de hip-hop din România.
55.Pirateria
Este dovada clara a faptului ca soarta nu este lipsita de ironie. Daca la începuturile rap-ului de la noi, pirateria a fost singura cale prin care amatorii genului si-au putut prezenta oarecum publicului primele piese, în 2002 aceasta si-a cerut pretul.Bine organizata si structurata, putând chiar concura cu retelele de distributie ale marilor case de discuri, pirateria a lovit în trupele consacrate, facându-le sa-si aminteasca, într-un mod neplacut, de unde si cum au plecat.Cei mai afectati au fost cei doi giganti ai rap-ului românesc, trupele Parazitii si B.U.G. Mafia, ale caror albume lansate în 2002 au fost piratate într-un procent alarmant.Albumul „B.U.G. Mafia prezinta Casa”, lansat la începutul anului 2002, a fost în primele doua saptamâni cel mai bine vândut material al casei de discuri Cat Music/Media Services. Asta pâna la aparitia pe piata a copiilor piratate, când vânzarile unitatilor oficiale au scazut cu aproape 80%. Aceeasi soarta a avut-o albumul trupei Parazitii, „Irefutabil”, care s-a vândut în prima saptamâna, în peste 30.000 de exemplare originale si aproximativ 70.000 de copii false, existând chiar orase fara unitati originale ale albumului.Pirateria declanseaza în industria muzicala un adevarat haos iar daca aceasta nu este luata în serios si nu este tinuta în frâu poate duce la paralizarea industriei. Piratarea masiva a unui album afecteaza în primul rând respectiva trupa si a ei casa de discuri, prin imposibilitatea acestora de a produce videoclipuri necesare promovarii, imposibilitate rezultata în urma lipsei fondurilor. Urmatorii afectati sunt sunt fabricile de casete si CD-uri, care ramân fara comenzi si retelele de distributie, care se trezesc cu o cerere scazuta albumului respectiv. Mai pierd producatorii de videoclipuri, în absenta cererii în acest sens si posturile de televiziune muzicale, în absenta difuzarii pieselor. Se creeaza astfel un întreg blocaj, care afecteaza nu doar membrii industriei muzicale ci si publicul pâna la urma, deoarece calitatea produselor piratate este pusa sub semnul îndoielii, de cele mai multe ori.Directorii caselor de discuri, a retelelor de distributie, componentii trupelor si managerii au încercat în diferite moduri sa diminueze impactul pirateriei, însa rezultatul obtinut a fost mult prea slab pentru a putea fi catalogat semnificativ. A aparut chiar o propunere, în 2002, care a sugerat oprirea totala a industriei muzicale, adica refuzul de concerte si vânzari de albume, pe o perioada de 2 luni, care însa nu s-a putut realiza dintr-o serie de motive cu continut mai mult subiectiv decât obiectiv.În ceea ce priveste hip-hop-ul, pirateria poarta o mare parte din vina pentru pustietatea de trupe de pe scena rap-ului românesc, casele de discuri nedispunând de fonduri necesare pentru producerea albumelor noi.
56.Sfârsitul începutului
Anul 2002 marcheaza sfârsitul drumului început în 1992, drum pe care l-au parcurs multi, în diferite moduri si care sta sub numele simplu de hip-hop.Acest gen muzical a adus pentru România si pentru locuitorii ei posibilitatea evadarii din realitate prin cunoasterea, constientizarea si acceptarea ei, acestea fiind o parte din motivele pentru care hip-hop-ul a câstigat multi adepti, înca din primii doi-trei ani de existenta.Stilul s-a dezvoltat incredibil de repede, întâii rap-eri autohtoni aparând în decursul primelor luni de la introducerea genului. Au trecut trei ani si România a auzit în 1995 primul album românesc de hip-hop. Dupa înca trei ani, românii au putut vedea cu ochii lor primul videoclip de rap din tara, în 1998 hip-hop-ul fiind ridicat la rangul de fenomen. Acest statut a adus oficializarea stilului în interiorul granitelor tarii.Anul 2000 a adus apogeul, care s-a manifestat sub toate formele posibile, iar ultimul an, 2002, a aratat tuturor importanta acestui gen muzical pentru publicul din România, prin cifrele record în vânzari înregistrate de trupele consacrate.Evenimentele petrecute pe parcursul celor 10 ani au o semnificatie uriasa pentru întreaga miscare hip-hop, fiecare piesa, vers, rap-er (consacrat sau anonim) contribuind într-o oarecare masura la extinderea si înradacinarea fenomenului rap românesc.Rap-ul a oferit posibilitatea ca cei nemultumiti de ce îi înconjoara sa se exprime liber, spunând lucrurilor pe nume. A dat sansa, celor mai buni de a iesi din strada, din saracie, acestia ajungând sa-si depaseasca într-un fel sau altul conditia. A oferit publicului o alternativa în ceea ce priveste oferta muzicala, în mai putin de un deceniu, hip-hop-ul reusind sa se impuna ca gen muzical principal în cadrul industriei muzicale românesti. Hip-hop-ul a fost acel ceva pe care multi l-au cautat, mai ales dupa 1989, si pe care pâna la urma l-au gasit.
Bio Arssura:
...
Scurt istoric biographic:
Arssura sa apucat de cantat hip-hop cu 12 ani in urma fiind unul din fondatorii trupei Da Tricks cu care a si aparut pe cateva compilatii oficiale lansate in 1998-1999, dupa care a continuat cu o alta trupa si anume Grupa Mare in paralel lucrand si la un material solo denumit ''Franturi din trecut'' pe care la si lansat independent in 2002.
Bio Alex Velea:
Alex s-a nascut pe data de 13 mai 1984 in Craiova. O zi norocoasa pentru parintii sai :). Zodia TAURULUI i se potriveste PERFECT, Alex fiind un tanar pasional, gelos, usor incapatant, plin de ambitie si perseverenta, care stie ca prin munca poti sa iti atingi visele.
DRAGOSTEa LA PRIMA VEDERE pentru muzica i-a fost insuflata de parinti, in special de tatal sau, care este muzician, si carora Alex nu ezita sa le spuna tot timpul « ITI MULTUMESC ». Parintii sunt un punct de echilibru in viata lui, Alex crezand cel mai tare in obiectivitatea lor.
Pasiunea pentru muzica si-a descoperit-o de mic dar in mod organizat Alex canta de la 9 ani iar la 11 ani a devenit elev al Palatului Copiilor. De la varsta de 16 ani, studiaza timp de 4 ani canto clasic. Alex se considera un mare norocos pentru ca « meseria » lui coincide cu ce iubeste mai mult in viata: muzica.- DOAMNA MEA este muzica.
Un punct de sprijin in viata lui Alex sunt si prietenii sai, care il sustin neconditionat si il incurajeaza sa mearga mai departe. Unul dintre cei mai buni prieteni ii este Smiley cel care este producator alaturi de Marius Moga al albumului de debut semnat Alex, « YAMASHA ». Alex isi demonstreaza polivalenta si admiratia pentru mai multe genuri muzicale si prin colaborarile pe care le-a avut pana acum: Anda Adam, Connect-R, Matteo pentru piesa 2NIGHT, C.I.A, Sisu& Puya, Mandinga, Anna Lesko, etc.
Album sau de debut lansat in toamna 2006, « YAMASHA » se vrea si o declaratie din partea lui Alex : « Piesele acestea ma descopera in fata publicului… Asta sunt eu…Am incercat sa pun pe note ganduri, sentimente, trairi…YAMASHA ma reprezinta ». Pentru YAMASHA, Alex a colaborat cu Smiley, Marius Moga, Connect- R, Mattteo, Don Baxter, adica cu mare parte din prietenii sai. Desi s-a mutat in Bucuresti de ceva timp, Alex nu si-a uitat prietenii din Craiova asa incat pentru piesa ORICE MINUT, a colaborat cu Byga de la CIA. Ritmurile latino si caliente sunt aduse de colaborarea cu Mandinga pe piesa CAND SUNT CU TINE. CE N-AS DA si JURNALUL UNEI FETE sunt alte doua cantece dragi lui Alex. Rezultatul este un album de 10 piese, o combinatie de R&B, hip hop si pop.
Pentru primul single de pe album, piesa YAMASHA compusa de Marius Moga si Smiley, textul fiind semnat chiar de Alex., s-a filmat un videoclip in plina vara 2006 regia apartinandu-i unui alt bun prieten, Iulian Moga.
Filmarile au durat 16 ore, intreaga echipa suportand cu brio canicula si galagia facuta de cei care s-au adunat pentru a vedea ce se intampla la ei in cartier. Primele cadre s-au tras in Pasajul englezesc, intr-o atmosfera tipic sud-americana, personajele principale fiind Alex si Irina- protagonista telenovelei „Secretul Mariei”, de la Antena 1. Cei doi au trait o adevarata poveste de dragoste, de-a lungul celor 16 ore de filmare.
Urmatoarea locatie a fost subsolul Teatrului National, spatiul fiind invadat de peste o suta de oameni, figuranti si membrii echipei de filmare
De la inregistrare nu au lipsit prietenii lui Alex: Marius Moga, Smiley, Connecte-R, Puya, Matteo si C.I.A, o trupa de baieti din Craiova, pe toti urmand sa-i vedem si in videoclip. .
O data adunata intreaga gasca, petrecerea a inceput... pe bune. Lumea a uitat de camerele de filmat si de adevaratul motiv pentru care s-au adunat.
Timpul liber Alex si-l petrece in sala de repetitii, la sala de forta sau…. pe drumul dintre Bucuresti si Craiova. Desi fire boema, atunci cand a terminat liceul, Alex a ales o facultate practica.. este student la Electromecanica anul IV.
Numaratoarea inversa a inceput si mai e foarte putin pana cand veti avea avea ocazia sa faceti cunostinta cu noul single Alex - DRAGOSTE LA PRIMA VEDERE!!!!
Bio Armin van Buuren:
Armin van Buuren s-a nascut pe 25 decembrie 1976 in Leiden - Olanda. Acum cativa ani, Armin a fost inspirat de Ben Liebrand si s-a gandit sa faca ceva cool in industria muzicala. Zis si facut: si-a cumparat doua turntables si a inceput sa invete sa mixeze piesele favorite. Cand a implinit 16 ani si-a cumparat primul sampler, cu ajutorul caruia a creat primul sau demo, iar cu banii castigati de pe urma lui, si-a cumparat alt sampler, mai bun, plus alte echipamente. Primul single pe vinyl a venit in mod logic si a fost scos sub numele Armin, iar piesa se numea Push.
CD-urile semnate Armin van Buuren s-au bucurat si ele de un succes rasunator, iar colaborarile cu alte mari nume ale muzicii trance, ne-au adus piese care deja sunt clasice: Alibi - Eternity, Gouryella - Walhalla, Vincent de Moor - Shamu, Perpetuous Dreamer - The Sound Of Goodbye, etc. Deci cautati remixurile mixate de acest maestru in domeniu: sunt printre cele mai bune.
Considerat omul care a pus piatra de temelie a genului trance prin piesa "Blue Fear", Armin van Buuren se mentine ferm pe a 3-a pozitie din DJ Top 100, alcatuit pe baza voturilor publicului. Anul 2005 i-a adus lui Armin van Buuren doua importante premii, Best Radio Show (pentru show-ul radio A State of Trance, difuzat si in Romania prin intermediul The Mission) si Best Compilation for A State of Trance 2004 la Miami Winter Music Conference Awards. Tot in 2005 a aparut si al doilea album de autor semnat de Armin van Buuren: "Shivers". Acesta include prestatii ale unor celebri vocalisti si producatori: Jan Vayne (ex-Genesis), Ray Wilson si Justine Suissa, precum si piesa "Serenity", imnul celui mai mare eveniment de gen, "Sensation White".
Sursa: The Mission
În martie 1994, Cheloo (Cătălin Ştefan Ion) înfiinţează Paraziţii. În luna mai i se alătură Ombladon (Bogdan Ionuţ Pastaca). Prima piesă înregistrată este „În Jur” şi a apărut pe 13 Septembrie 1994. O zi mai târziu au susţinut primul lor concert, la balul bobocilor de la liceul Spiru Haret din Bucureşti.
În iarna anului 1994 se alătură formaţiei şi DJ IES. Primul album, “Poezii Pentru Pereţi”, produs independent, a fost lansat pe 15 iunie 1995 şi a fost al doilea album de rap din Romania (după RACLA şi înainte de BUG MAFIA).
Succesul vânzărilor atrage atenţia casei de discuri “Digital Records”. Urmează un nou album, lansat pe 5 aprilie 1996, purtând titlul “Nimic Normal “·
Pe 23 iunie 1997 lansează “Suta”, ce avea să devină albumul rap al anului. Vânzările depăşesc aşteptările. Urmează o serie de concerte prin ţară şi apariţii pe diferite compilaţii.
În urma unor emisiuni dedicate scenei hip-hop din România, realizate de managerul trupei la radio FM4 AUSTRIA, Paraziţii atrag atenţia casei de film “Lotus Film” din Viena, care devine interesată de o colaborare în vederea realizării coloanei sonore a filmului NORDRAND. Lucru realizat, asfel că Paraziţii devin prima trupă de rap din România ce apare pe soundtrack-ul unui film, cu drepturi de autor plătite, alături de nume celebre precum Ace Of Base, Neneh Cherry, Kelly Family sau Leila K ( martie 1999).
Din martie 1999, Paraziţii încep oficial colaborarea cu REBEL MUSIC, primul label underground din România, axat pe management, impresariat şi producţie.
În aprilie 1999 apare pe piaţă compilaţia „HIP-HOP Murale” editată de A&A RECORDS, ce cuprinde 2 piese noi semnate Paraziţii. Deasemenea, în locul lui DJ IES, este cooptat unul dintre cei mai prolifici DJ din ţară: FreakaDaDisk (Petre Urda; ex-”Morometzii”).
Pe 14 iulie 1999 apare albumul “Nici o Problemă”, la A&A RECORDS· Acesta este considerat cel mai reprezentativ album de până atunci, cel al consacrării definitive şi primul editat pe CD. În august 1999 - videoclipul piesei „Bagabontzi ’99” egalează recordul de audienţă pe Atomic TV.
În 21 iulie 2000 se lansează albumul “Iartă-mă” împreună cu un concert în Disco Max (Bucureşti). În 2001 apare un nou album, parcă ,mai „greu” decât toate de până acum, „Categoria Grea”. La piesa cu acelaşi nume de pe album se face şi un videoclip care este cenzurat la scurt timp.
Casa de discuri Alpha Sound se desfiinţează în 2002, iar Paraziţii pleacă la Roton unde scot maxi-single-ul “În Focuri” la care se filmează un videoclip fără precedent în România - acesta nu are muzică! Albumul pe care apare piesa “În Focuri” se numeşte “Irefutabil” şi apare în noiembrie 2002, devenind cel mai vândut album al trupei -140.000 de unităţi-. Paraziţii înregistrează un videoclip la piesa “Bad Joke” de pe acest album, dar şi aceasta va fi cenzurată de CNA. Urmează scoaterea pe piaţă a videoclipului “Necomercial“.
În 2003 apare albumul solo al lui Cheloo, “Sindromul Tourette”. De pe acest album va apare clipul “Vicii” cu Bitză.
În următorul an, 2004, scoate şi Ombladon un album solo, “Condoleanţe”. Clipul “Egali din naştere” cu Raku va câştiga premiul VMA 2004.
Paraziţii încep o campanie anti-CNA, astfel apare videoclipul “Jos Cenzura” în care apar personalităţi de marcă din România, dar şi Larry Flynt, preşedintele Hustler.
În iarna lui 2004 apare albumul aniversar care sărbătoreşte împlinirea a 10 ani de muzică şi plecarea trupei de la labelul care i-a consacrat, Rebel Music. Apare clipul piesei “Fuck You Romania“, piesă care apare pe acest album aniversar numit “Primii 10 ani“, album dublu CD, apărut în varianta necenzurată şi cenzurată. Trupa va folosi pentru lansarea materialelor propria casă de producţie fondată cu ceva timp în urmă, 20CM Records.
În august 2005 apare Maxi single-ul “Violent” şi videoclipul piesei cu acelaşi nume.
În decembrie 2005 apare albumul “Confort 3″, album ce aduce trupei Paraziţii atât succes, cât şi un nou conflict cu membrii CNA-ului. Clipul piesei “Praf“, single-ul ales pentru filmarea videoclipului, stârneşte reacţia CNA-ului care ajunge la concluzia că acest videoclip instigă la consumul de droguri. Urmează un nou clip Paraziţii, după care trupa ia o pauză pentru ca Ombladon şi Cheloo sa îşi lanseze fiecare câte un album solo.
Pe 30 martie 2006 Cheloo îşi lansează cel de-al doilea album solo, intitulat “Fabricant de Gunoi”, având ca piesă de promovare “Operaţiunea cur Pansat“, care a fost aleasa pentru primul videoclip de pe album. Un al doilea videoclip a aparut ulterior pe posturile de specialitate, fiind în totalitate un clip animat al piesei “Smoke Flow”, o colaborare cu Killarmy.
In aprilie 2007 a aparut pe posturile de specialitate videoclipul piesei “Noapte bună, Bucureşti”, un featuring cu Guess Who de la Anonim, primul single de pe albumul lui Ombladon intitulat Cel mai prost din curtea şcolii.
Sursa: 20CmRecords.ro
Spike este un cunoscut artist hip-hop din Romania, care si-a facut aparitia in mod oficial in anul 2006, odata cu lansarea albumului de debut “Relatii cu Publicul“. Nascut si crescut in Bucuresti, Spike a descoperit pasiunea pentru muzica inca din copilarie si a inceput sa experimenteze. Primul demo l-a facut in 2003 pentru labelul Rebel Music, la care se afla trupa Parazitii, urmand ca mai tarziu, sa semneze cu 20CM Records/Roton (2005). Spike a intrat in atentia publicului in 2004, dupa colaborarea cu Ombladon de pe albumul “Condoleante” si apoi pe albumul de debut “Hai sa Vorbim” al colegilor de label, Anonim. In 2006 apare pe albumul “Fabricant de Gunoi” al membrului Parazitii, Cheloo.
Tot in 2006, Spike este invitiat de catre Parazitii sa cante alaturi de ei si Anonim in deschiderea concertului din Bucuresti al cunoscultului rapper american 50Cent.
Dupa 2 ani de pauza, Spike paraseste 20Cm Records/ Roton, si alege sa lucreze independent alaturi de artisti precum Guess Who, Grasu XXL, Maximilian si Agresiv. Odata cu aceasta alegere ia nastere Okapi Sound (studioul de productie al baietilor de la Agresiv, GrasuXXL si GuessWho) si GrannyGrade (studioul de productie al lui Spike). In 2009 dupa 3 ani de studio, Spike lanseaza ce-l de-al doilea album intitulat "Ramanem Prieteni".
In 2008, Spike dezvaluie o alta pasiune, regia, si filmeaza doua videoclipuri pentru doi cunoscuti artisti romani, Maximilian si Bitza. Cateva luni mai tarziu, Spike filmeaza clipul piese "TU" alaturi de Guess Who, piesa ce se bucura de un real succes tiand cont de productia independenta. Mai tarziu, Spike produce un alt clip pentru Grasu XXl si Mitza(Agresiv), videoclip realizat in totalitate digital. In august 2009 filmeaza videoclipul piesei "Banii", piesa ce promoveaza cel de-al doilea album al sau, "Ramanem Prieteni".
Viata lui Nane:
Stefan Avram Cherescu, nascut pe 11 aprilie ‘91 intr-o familie de oameni modesti din Orsova, un oras sarac de la granita cu Serbia, s-a confruntat din copilarie cu insuficientele materiale.
Crescut cu cheia de gat in fata blocului, de mic a cautat protectia oferita de “pretenarii” de joaca mai mari. Dorind admiratia “mentorilor” intotdeauna a vrut sa impresioneze vrand sa iese in fata, lucru pentru care mai tarziu a platit scump.
De la normalitate a fost doar un mic pas la delicventa. In 2006, minor fiind, a fost cercetat penal pentru consum, detinere si trafic de stupefiante (mai exact canabis) impreuna cu “baietii de acasa”.
Problemele pe care singur si le-a creat incepand cu o varsta foarte frageda, l-au maturizat prea repede, astfel ca nu se mai regasea printre tinerii de varsta sa. Rebel, si umbland mereu “cu cine nu trebuia” nu de putine ori si-a petrecut noptile prin sectiile “popolitiei”.
Povestile de viata si experientele sale si ale cunoscutilor, i-au fost surse permanente pe care le-a transpus in rime inca din primii ani de scoala. Lipsa banilor l-a tinut departe de un microfon, insa soarele uneori apare si in cele mai intunecate locuri.
Muzica lui Nane:
Considerat de multi unul dintre cei mai “pe pula lui” rap-eri ai underground-ului din zona de sud-vest a Romaniei, pune realitatea de zi cu zi in rime si creaza cu foarte mare usurinta piese care ating inimile oamenilor simpli (“Muzica mea e pentru oamenii simpli, exact ca mine. Nici nu vroiam s-ajunga in alta parte”).
Primele 3 piese inregistrate in home-studio-ul “Arrow Music” nu s-au bucurat de prea mult succes, fapt care nu l-a descurajat, ci dimpotriva, l-a ambitionat si i-a adus inspiratia . Apeland mereu la cunostinte pentru a avea acces la un microfon, presat de timp si nevrand sa mai bata la usile altora, a asteptat rabdator ziua in care visul i s-a implinit: cu mari sacrficii, in sfarsit, avea propriile “scule de tras” muzica.
Dispunand de niste casti, un mixer si un microfon, “succesul” n-a intarziat. Pe plan local s-a facut cunoscut cu piesa “Bun venit in Orsova”, extrasa de pe primul sau mixtape “Pagini din jurnal” (2007), iar la inceputul anului 2008 s-a bucurat de success national datorita autopromovarii pe internet cu o gama vasta de piese.
Mesajul mult prea direct, subiectele uneori banale dar puse bine pe “bit” au fost mai importante decat faptul ca negativele nu-i apartineau . Criticat de unii exact pentru acest lucru, Nane le-a raspuns cu piesa “Definitia unui mixtape” prin care practic explica neavizatilor cum sta treaba cu muzica sa (“Prin mixtape-urile mele de pana acum nu am urmarit promovarea unui eventual viitor album, ci doar promovarea mea ca artist.
N-as vrea sa se inteleaga faptul ca pe un mixtape trebuie sa apara obligatoriu doar negative imprumutate; cine nu cunoaste termenul sa caute pe internet explicatia”).
Acestea fiind spuse, sa lasam muzica lui Nane sa povesteasca mai multe despre el.
Sursa: myspace.com/nanesudhop
Nascut in Iasi,01.04.1987, ZeNo si-a inceput cariera de artist rap inca din anul 2002.
A fost implicat in multe proiecte, dar din nefericire nici unul nu s-a concretizat. Prima trupa in care si-a pus amprenta in adevaratul sens al cuvantului a fost trupa Incorect. In anul 2006 alaturi de Icepack au inceput sa inregistreze piese sub numele unei trupe. Concertele au fost sustinute in mare parte pe plan local, dar si in Bucuresti sau in afara judetului, intr-o mica parte.
In 2008 trupa Incorect este prezenta la eminsiunea Urban Groove de pe postul de televiziune U Tv moderata de Brugner unde promoveaza piesa "Am revenit" produsa de Dallas NF'L, un tanar compozitor din Oradea. Dupa alte cateva piese inregistrare alaturi de Icepack, ZeNo intra in studio singur pentru a incerca o alta abordare a hip-hopului. Se axeaza din ce in ce mai mult pe soul, jazz, funky, incercand sa atinga si o alta latura a stilului muzical.
Prima piesa inregistrata ,imediat dupa ce face o pauza cu trupa Incorect, are parte de un mare succes in mediul online. Ea se numeste Inspiratia de seara a.k.a "I'm addicted".
Pe 29 Mai 2009 este prezent la lansarea albumului Probe audio semnat de Guess Who, dupa ce castiga concursul propus de artist. Impreuna cu Spike si Guess Who interpreteaza piesa TU in fata a peste 1500 de persoane.
Primul material oficial semnat ZeNo apare pe internet cu sprijinul site-ului Apropo.ro dar si al celorlalti parteneri. Mixtape-ul se numeste "Am invatat sa am rabdare" si este inregistrat sub labelul ZeCe Music infiintat de catre ZeNo impreuna cu Ch'L.
Pentru cei ce nu au reusit inca sa afle cine este ZeNo va recomandam sa ii ascultati trackurile.
